Direcția de Sănătate Publică Botoșani a informat spitalele din Botoșani, precum și medicii de familie din județ despre boala X sau sindromul acut febril, apărută în Republica Democratică Congo, pentru a avea în vedere riscurile în cazul persoanelor care vin din zona respectivă.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, prezentarea clinica a pacienţilor include simptome precum:
- febră (96,5%)
- tuse (87,9%)
- oboseala (60,9%)
- rinoree (57,8%)
Principalele simptome asociate cu decesele includ:
- dificultăti în respiratie
- anemie
- semne de malnutritie acută
Risc scăzut pentru ca boala să ajungă în România
Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie Emilian Popovici afirmă, referitor la boala X, că riscul estimat de OMS pentru pentru restul lumii este scăzut, față de Republica Democrată Congo, unde au apărut deja mai multe cazuri.
Precizarea sa vine după ce fostul manager al Institutului Marius Nasta din Bucureşti Beatrice Mahler a atras atenţia, marţi seară, asupra pericolului reprezentat de Boala X, pe care lumea medicală internaţională o priveşte cu mare atenţie.
„Noul raport al OMS publicat în 9 decembrie 2024 menţionează 406 cazuri de Boală X şi 31 de decese. Primul caz a fost identificat pe 24 octombrie. Numărul de cazuri noi raportate pe săptămână a atins aparent vârful la începutul lunii noiembrie. Până acum, toate cazurile au avut loc în provincia Kwango din RDC. Cele mai frecvente simptome includ febră şi tuse. Cele 406 cazuri şi 31 de decese indică o rată de mortalitate de 7,6%. Spre comparaţie rata de mortalitate Covid-19 a fost estimată la aproximativ 1%, în timp ce rata de mortalitate a focarului de SARS din 2002-2004 a fost de aproximativ 10%. Gripa sezonieră are o rată de mortalitate sub cea a COVID 19”, scrie Popovici pe Facebook, după ce Mahler a anunţat 71 de decese dintr-un număr total mai mic de 500 de cazuri.
Boala afectează în special copiii
Conform lui Emilian Popovici, numărul de decese raportat de OMS diferă de estimările anterioare.
„Rapoartele iniţiale menţionau spre exemplu între 79 şi 143 de decese şi semnificativ mai multe cazuri de îmbolnăvire . Cel mai probabil, diferenta se datorează atentiei deosebite manifestată de OMS în clasificarea cazurilor. De asemenea se menţionează că mai multe decese au avut loc în afara unităţilor medicale şi încă mai trebuie investigate. Cu alte cuvinte, numărul deceselor raportate de OMS aproape sigur va creşte. Raportul OMS confirmă în continuare informaţiile anterioare conform cărora boala afectează în mod predominant persoanele mai tinere. Peste 64% din toate cazurile au fost raportate la persoane sub 14 ani iar aproximativ 53% din toate cazurile au apărut la copii sub cinci ani”, explică vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.
„Gravitatea acestei boli este dificil de evaluat”
De asemenea, precizează că raportul OMS mai menţionează că unele cazuri par să fi avut loc în cadrul familial. Răspândirea printre membrii apropiaţi ai familiei este, de asemenea caracteristică pentru un virus transmis pe cale respiratorie. Dar alte posibilităţi de transmitere sau chiar o etiologie netransmisibilă, nu pot fi excluse în acest moment.
„Şi ce interesează poate cel mai mult! Riscul estimat de OMS pentru regiunea Kwango în care au apărut cazurile este înalt, pentru Republica Democrată Congo este moderat , pentru regiunea din Africa în care se află Republica Democrată Congo şi pentru Africa riscul este scăzut cum este de altfel şi pentru restul lumii!”, conchide medicul.
Recomandări făcute de OMS
OMS recomandă următoarele măsuri:
- Îmbunătăţirea eforturilor de supraveghere este o prioritate pentru identificarea şi răspunsul prompt
- Identificarea activa a cazurilor trebuie să fie continuă atât în instituţoile sanitare, cât şi în comunităti, cu un accent deosebit pe zonele în care au fost raportate decese
- Supravegherea la nivel comunitar trebuie consolidată pentru a asigura depistarea timpurie a cazurilor şi implementarea unui răspuns rapid
Platforma Clinică Globală realizată de OMS
Caracterizarea atentă a sindromului clinic și a rezultatelor de laborator, precum și o definiție de caz îmbunătățită pe baza informațiilor colectate din teren, vor fi necesare pentru înțelegerea situației. În special, sunt necesare date care să clarifice posibilitatea de coinfecție, multiple patologii și incertitudinile în evoluția cazurilor din grupurile vulnerabile. OMS a realizat Platforma Clinică Globală pentru a oferi o analiză rapidă a datelor structurate folosind înregistrări anonimizate; utilizarea acesteia este recomandată pentru a avea o evidență detaliată a sindroamelor și a rezultatelor pacienților.
Gestionarea eficientă a cazurilor necesită asigurarea unei aprovizionări adecvate cu medicamente esențiale pentru a sprijini tratamentul și a reduce rata letalității (CFR), consolidarea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor (IPC) în toate unitățile sanitare. Lucrătorii din domeniul sanitar ar trebui să fie instruiți cu privire la practicile IPC, inclusiv utilizarea adecvată a echipamentelor de protecție personală (EIP), cum ar fi măști și mănuși, precum și la respectarea strictă a protocoalelor de igienă a mâinilor. Aceste măsuri vor reduce riscurile de transmitere în cadrul unităților de sănătate și vor îmbunătăți siguranța furnizării asistenței medicale.
Comunicarea riscurilor și implicarea comunității (RCCE) sunt esențiale pentru creșterea conștientizării publicului. Mesajele țintite ar trebui să fie diseminate pentru a educa publicul cu privire la simptomele bolilor respiratorii, măsurile preventive și importanța adresării timpurii la medic, precizează OMS.
