După decizia președintelui Iohannis de a desecretiza documentele prezentate în ședința CSAT de pe 28 noiembrie având ca subiect primul tur al alegerilor prezidențiale, au apărut și documentele prezentate la ședință.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
După consultarea documentelor se pot constatata cantitatea foarte mică de date concrete făcute publice, plus inabilitatea sau incapacitatea instituțiilor responsabile ale statului român de a reacționa la crize de acest tip.
Documentele prezentate provin de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul Român de Informații Externe (SIE), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Raportul MAI – atentat la suveranitatea statului
Raportul este redactat, numele de persoane și firme ascunse, precum și unele acțiuni nefăcute publice, deși sunt pomenite în raportul SRI.
Însă este pomenit că la creșterea preferințelor alegătorilor pentru candidatul Călin Georgescu au fost implicați exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale, culte religioase și alte entități implicate anterior în narative pro-ruse, anti NATO, antisemite și anti Ucraina.
Concluzia oficialilor din MAI este că vorbim despre acțiuni ce atentează la suveranitatea statului.
Conform raportului peste 100 de influenceri, care în total aveau opt milioane de urmăritori activi, au început să-l promoveze pe Georgescu în luna noiembrie și au fost supuși unei acțiuni de manipulare privind identitatea candidatului pe care îl promovează. O creștere abruptă a promovării s-a înregistrat în perioada 13 noiembrie – 21 noiembrie, iar candidatul promovat a ajuns pe locul nouă mondial în topul trendurilor de promovare a conținutului video, așa s-a ajuns la o explozie de vizualizări de ordinul sutelor de milioane.
De asemenea, scenariul folosit în România are, conform autorilor raportului, similarități cu operațiunile dinaintea votului desfășurate în Republica Moldova, ajungându-se până la folosirea textelor utilizate în promovarea candidatului pro-rus din Moldova, Alexandr Stoianoglo, în postările influencerilor folosiți pentru a disemina materiale legate de candidatul Călin Georgescu.
Campania „Echilibru si verticalitate” pentru susținerea lui Călin Georgescu este identică cu „Frate lângă Frate”, campanie desfășurată de Rusia în Ucraina, realizată tot prin intermediul unor canale anonime de Telegram, care a solicitat realizarea de conținut ce conține un anumit narativ. La fel, s-au cerut un set de condiții minime (nr. de vizualizări, coordonate temporale precise) și li s-au transmis influencerilor metode de evitare a detecției elementelor ce nu respectă politicile de conținut ale platformei TikToK.
În Ucraina fiecare element distribuit de influenceri era plătit cu 17 dolari, iar influencerii români au primit 390 lei/20.000 de urmăritori.
Toate datele disponibile online în România au fost șterse pentru a nu putea fi atribuite campanii unor actori din afara statului români, doar influencerii au rămas vizibili.
Raportul SIE – sondaje sociologice pentru candidați „pacifiști”
Raportul explică interesul Rusiei de a crește șansele candidaților proruși, antisistem, „pacifiști” și reprezentanților mișcărilor naționaliste și despre tehnici și proceduri online, plus scheme diseminare a mesajelor pentru a crea panică și neîncredere și a manipula mentalul colectiv. Raportul este general, fără nici un element concret.
Raport SRI – 25.000 de conturi pe TikTok pentru Georgescu
Și raportul SRI menționează campania TikTok care a fost amplificată cu două săptămâni înaintea scrutinului, adăugând că a fost o campanie foarte bine organizată, cu 25.000 de conturi la nivelul rețelei. Nu a fost observată o structură comună sau adrese de IP partajate, mod de operare specific rețelelor de boți.
Rolul de coordonator l-a avut canalul de Telegram „Propagator – Implică-te și tu, Renașterea Romaniei, Hrană Apă Energie (@propagatorcg)”. Abonații canalului primeau instrucțiuni clare și recomandări, mesajele erau pregătite anterior și încărcate instant pe TikTok.
Zeci de conturi TikTok au folosit în fals sigla SRI și titulatura Brigada Antiteroristă (BAT) cu comentarii laudative la adresa instituțiilor, dar și a lui Georgescu, pentru a sugera că instituțiile respective îl sprijină.
Pe 20 noiembrie 2024, BEC, prin intermediul AEP, cere TikTok să înlăture unele materiale de propagandă legate de Georgescu. Reprezentanții TikTok spun că nu mai sunt vizibile pe teritoriul României. Verificări ulterioare ale SRI arată că materialele nu au fost înlăturate.
Contul de TikTok al românului Bogdan Peșchir (bogpr) îl arată pe acesta, conform raportului SRI, implicat în finanțarea campaniei de zero lei a lui Călin Georgescu. Peșchir a donat peste un milion de euro. Și reprezentanții TikTok confirmă plata a 381.000 $ pe platformă, inclusiv după încheierea alegerilor.
Conform SRI, Peșchir duce „un nivel de trai ce nu corespunde cu veniturile de la firma sa DIGITAL ON RAMP SOLUTIONS din Brașov”. Acesta a lucrat ca programator la alte două firme asociate cu criptomonede a lui Gabriel Prodănescu, român care are și cetățenie sud africană, emigrat în Africa de Sud din 1995.
Finanțarea influencerilor a fost realizată prin platforma Fame Up dedicată monetizării activităților de promovare din mediul online. Influencerii au fost contactați și de FA Agency, o agenție din Africa de Sud, care oferea 1000 de euro pentru promovarea unui videoclip.
Raportul mai menționează și 85.000 de atacuri cibernetice în ziua alegerilor și în noaptea de după, îndreptate în special către AEP. O mențiune extrem de importantă este că SRI anunță că schemele de identificare indică un mod de operare al unui actor statal, nu al unui grup de persoane.
Tot un actor statal crede SRI că a coordonat și activitatea conturilor de TikTok ce l-au promovat pe Georgescu. „Cei care au făcut asta au o bună cunoaștere a funcționării TikTok și a metodelor de eludare a regulilor rețelei, având în spate și o firmă foarte bună de marketing digital” este menționat în document. Creșterea conturilor pe TikTok și alte rețele nu a fost organică, ci a fost vorba de voluntari coordonați, iar diseminarea s-a realizat în roiuri (swarming).
La finalul raportului e menționat că acțiuni similare au fost identificate înaintea alegerilor parlamentare pentru promovarea partidului POT, partid suveranist care îl susține pe Georgescu.
Raportul STS – Am respins atacurile cibernetice
În acest raport nesecretizat nu sunt date relevante, doar e descrisă infrastructura informatică și activitățile aferente și concluzionează că nu au fost semnalate vulnerabilități și disfuncționalități. Toate atacurile cibernetice au fost blocate, se mai menționează în raport.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte abia se apucă de treabă
După desecretizarea documentelor a sosit pe adresa redacțiilor și o precizare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).
În precizare se menționează că CSAT a trimis la Parchet doar hotărârea ședinței, fără documentele desecretizate și că nu s-a primit „nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții”.
Deci, nu le-a zis nimeni că pot și trebuie ei să ceară documentele secretizate, așa că nu le-au cerut. Dar acum, că s-au desecretizat, PÎCCJ analizează dacă e cazul sau nu să declanșeze o investigație penală.
Nepricepere sau indiferență?
Atitudinea PÎCCJ nu e singulară printre autorități. Desecretizarea documentelor din ședința CSAT a fost făcută la cererea societății civile, 13 ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis, altfel nu aflam nimic.
După alegeri, cu două zile înainte de faimoasa ședință CSAT, președinția trimitea un comunicat în care spunea că nu a fost informată despre nici un fel de atac cu legătură la alegeri, apoi BEC, printr-o măsură cel puțin ciudată, cerea renumărarea voturilor într-o lipsă totală de transparență.
Chiar și informațiile desecretizate sunt extrem de sărace, deși serviciile secrete tocmai au obținut o creștere a bugetului cu 25%.
Mai util era dacă dădea guvernul banii presei. Doar în câteva zile ziariștii au descoperit inadvertențele din CV-ul lui Georgescu și nepotrivirile din declarațiile de avere (aspecte ce trebuiau sancționate de BEC), afacerile lui imobiliare, prietenii și conexiunile, precum și faptul că e imposibil să își facă asemenea campanie cu zero lei, legăturile cu extremiștii și alte persoane cel puțin dubioase.
Și, mai ales, declarațiile publice pentru care nu ar fi trebuit să obțină permisiunea de a candida la funcția de președinte (mult mai grave decât ale Dianei Șoșoacă, căreia i-a fost interzisă candidatura).
Plus multe altele, de genul cine au fost influencerii care l-au promovat pe Georgescu, grupuri de pe Facebook care și-au schimbat denumirea, dar nu și obiceiurile pro-ruse și o rețea de site-uri deghizate în ziare online, cu legături care duc direct la Kremlin, care făceau propagandă pentru candidatul Călin Georgescu.
Era clar că România va fi ținta unui atac de acest gen în preajma alegerilor, iar serviciile secrete aveau și de unde învăța. Avem două țări vecine cu experiență, Republica Moldova, care a reușit să neutralizeze amestecul rusesc în alegeri și Ucraina, țară care, în ciuda eforturilor Rusiei, a reușit să preia discursul complet online pe teritoriul ucrainean și nu numai, în ciuda faptului că are de luptat într-un război de agresiune pe teritoriul propriu.
SRI însă, nu mai are un șef civil de un an jumătate, președintele Iohannis nu a numit unul după plecarea în PNL a lui Eduard Helvig, situație nemaiîntâlnită în România postrevoluționară. Iar Comisia SRI a parlamentului, cea care în teorie ar trebui să aibă autoritate de control, este o glumă, nu a întrebat niciodată nimic pe nimeni.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), condusă de pesedistul Toni Greblă nu a avut grija banilor cheltuiți în campanie. Președintele instituției a avut grijă foarte mare să împiedice presa să afle câți bani au cheltuit candidații. Dacă ar fi procedat conform legii și ar fi publicat săptămânal cheltuielile, campania de zero lei a lui Georgescu ar fi ieșit imediat în evidență, fiind, în realitate o campanie pe care specialiștii din domeniu spun că s-au cheltuit câteva milioane de euro, cel puțin, pentru filmări, apariții la posturi tv și diseminare de asemenea anvergură pe rețele sociale.
Practic, la toate nivelurile avem de-a face cu inacțiune, nepricepere sau indiferență, de la președinte și instituțiile statului până la ceilalți candidați care au consultanți de campanie a căror treabă e, printre altele, să monitorizeze concurența, fiind plătiți pentru asta din subvenția uriașă acordată partidelor de la bugetul de stat.
Ce am învățat
În primul rând că autoritățile sunt complet nepregătite – sau unele posibil complice – la acest gen de atacuri la suveranitatea țării.
Georgescu nu a fost chiar o surpriză, deși a acționat sub radar și mare parte a presei nu l-a tratat cu atenție. Însă Expert Forum, un think tank independent ce promovează transparența și buna guvernare, i-a semnalat activitatea de pe rețele sociale la toate instituțiile statului, inclusiv la Comisia Europeană, cu mult înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Ziarul constănțean Info Sud-Est scria de ascensiunea lui în ediția din 14 noiembrie, material preluat de multe alte vehicule de media. Și sunt doar două exemple.
Serviciile secrete, armata, poliția și autoritățile ce monitorizau alegerile aveau de unde afla, chiar dacă nu citesc presa, deși e puțin probabil.
Având însă în vedere numărul mare de cadre pensionate din armată, poliție și servicii care au orientări anti-UE sau chiar pro-Putin pe față, e posibil să avem o problemă instituțională în aceste organizații, lucru care ar trebui să ne îngrijoreze. În general, după evenimentele din aceste zile, e absolut necesară o restructurare și reverificare a personalului prin aceste instituții foarte importante pentru siguranța și apărarea statului român.
Cât despre partidele politice, ipoteza că unii candidați au văzut ca benefică ascensiunea lui Georgescu, pentru a-și crește șansele proprii, nu poate fi înlăturată complet, având în vedere inerția instituțiilor din România, la toate nivelurile, față de acest candidat. Însă cei în cauză nu au apreciat corect gradul de nemulțumire al românilor și au neglijat magnitudinea acțiunilor destabilizatoare la nivel de stat, iar Georgescu a ajuns în turul doi de pe primul loc.
În concluzie chiar și desecretizarea unor rapoarte minore ale serviciilor secrete ne arată că România este de ani de zile într-un război hibrid, cam de pe vremea pandemiei, iar de partea românilor nu prea luptă nici unul din cei care au în fișa postului să facă asta.
Elitele conducătoare sunt ocupate cu pensii speciale, salarii uriașe și afaceri, fiind gata de orice pentru a rămâne mufate la banul public, în timp ce, printr-o operațiune simplă și relativ ușor de contracarat, România a ajuns literalmente pe marginea prăpastiei.
– Cătălin MORARU
