Votul fărâmițat din județ face ca nici la această oră să nu se știe cu exactitate cum vor fi repartizate mandatele de parlamentari.
Asta pentru că preferințele electorale ale botoșănenilor au fost atât de variate, încât nu au ieșit decât vreo două mandate pline. În rest, totul depinde de modul în care vor fi redistribuite voturile la nivel național, pe formațiuni politice.
La alegerile parlamentare, mandatele se vor redistribui în două etape.
În prima etapă, la nivel de circumscripție, va fi calculat un coeficient electoral unic pentru fiecare județ, în funcție de numărul de voturi exprimate și de numărul de deputați și senatori care trebuie aleși. Coeficientul se va obține prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate de deputat și senator stabilite pentru fiecare județ.
Candidații independenți vor câștiga un mandat doar dacă au obținut un număr de voturi cel puțin egal cu acest coeficient electoral.
Câte voturi valabil exprimate au fost în județul Botoșani
În Botoșani, la Senat au fost 148.742 voturi valabil exprimate, care ar veni împărțite la trei mandate. Asta rezultă că fiecare mandat plin are nevoie de 49.580 de voturi, însă niciun partid nu a obținut atâtea voturi. La fel, la Camera Deputaților au fost 148.132 voturi exprimate, care ar veni împărțite la șase mandate. Rezultă că pentru fiecare mandat plin ar fi nevoie de 24.688 de voturi, însă numai PSD, AUR și PNL au obținut voturi ce depășesc acest prag.
Prin urmare, după prima etapă, voturile neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, vor fi redistribuite la nivel național, într-un „coș” de voturi, pe baza unui sistem de împărțire. Voturile vor fi distribuite în ordinea mărimii către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar operațiile de împărțire vor continua până când numărul căturilor va corespunde cu numărul de mandate neatribuite. Schema de calcul este așadar destul de complicată. În cazul în care există o egalitate la nivel național privind voturile nedistribuite, mandatul va fi acordat competitorului cu cele mai puține voturi primite, iar în cazul unui conflict, Biroul Electoral Central (BEC) va organiza o tragere la sorți. Aceste schimbări vizează o repartizare mai echitabilă și transparentă a mandatelor la alegerile din România.
Cum s-ar împărți mandatele la Botoșani
Așa cum menționa „Monitorul de Botoșani” încă de ieri, conform rezultatelor preliminare, patru candidați au mandate aproape sigure la Senat și Camera Deputaților.
La Senat, Doina Federovici (PSD) are mandatul asigurat, iar Ovidiu Jitaru (PNL) și Cătălin Silegeanu (AUR) urmează să intre în Parlament prin redistribuire.
La Camera Deputaților, Elisabeta Lipă (PSD), Eduard Mititelu (PNL) și Ariadna Cîrligeanu (AUR) au deja locurile garantate. Marius Budăi (PSD) își va păstra mandatul prin redistribuire, iar alte două mandate vor merge, cel mai probabil, la Alexandrin Moiseev (S.O.S.) din Constanța și Gheorghe Petru Pîclișan (POT) din județul Alba. În afișul electoral, acesta se recomandă ca fiind un tânăr inginer electronist de 31 de ani, din Botoșani. În realitate, acesta este din comuna Vințu de Jos, județul Alba și, potrivit alba24.ro, lucrează ca șofer de TIR pe rute externe.
Doar că în cazul lui Gheorghe Pîclișan ar putea să apară o surpriză, mandatul respectiv să revină, ca urmare a redistribuirilor, celor de la USR, care, deși în județ au obținut voturi puține, la nivel național au fost a patra formațiune politică la număr de voturi.
Cert este că județul Botoșani a fost scena unor alegeri parlamentare în care diferențele dintre opțiunile politice ale localităților s-au conturat clar pe harta județului.
Cele două hărți publicate, pentru Camera Deputaților și Senat, arată cum cele trei principale partide – Partidul Social Democrat (PSD), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL) – și-au împărțit preferințele votanților.
PSD, lider în multe localități
Partidul Social Democrat a dominat în majoritatea localităților, în special în zona centrală. Localități precum Săveni, Leorda, Vorniceni, Manoleasa, Viișoara, Tudora, Călărași și Coțușca au înregistrat procente ridicate pentru PSD, ajungând la peste 50% în unele cazuri, cum este Cordăreni, Dângeni sau Dimăcheni. Aceasta reflectă o susținere puternică pentru politicile sociale promovate de partid și un electorat fidel, mai ales în mediul urban și rural dezvoltat.
AUR câștigă teren în zonele rurale
Alianța pentru Unirea Românilor s-a remarcat prin performanțe semnificative în zonele rurale. Localități precum Adășeni, Lozna și Cristinești au fost câștigate de AUR, cu procente care depășesc adesea 30%. AUR pare să fi captat nemulțumirile unei părți din electorat, mobilizând un vot de protest, dar și susținerea celor care își doresc o politică orientată spre suveranitate și tradiții.
PNL, între retragere și consolidare
Partidul Național Liberal a avut rezultate mai modeste comparativ cu PSD și AUR, reușind totuși să-și mențină influența în câteva localități precum Pomârla și Concești. Procentele obținute de PNL variază, însă în patru UAT-uri – Vf. Câmpului, Darabani, Flămânzi și Ștefănești, sunt de peste 40 de procente , indicând o consolidare a susținerii.
Diferențe între Camera Deputaților și Senat
Hărțile sugerează că deși distribuția voturilor este similară între cele două camere ale Parlamentului, există variații subtile. În unele localități, cum ar fi Răchiți și Mihălășeni, procentele pentru partide diferă între voturile pentru Senat și Camera Deputaților, indicând o ușoară mobilizare diferită a electoratului.
Hărțile electorale ale județului oferă o perspectivă clară asupra polarizării politice din județ. PSD rămâne principalul favorit, consolidându-și poziția în zonele tradiționale, în timp ce AUR devine un competitor redutabil în zonele rurale, iar PNL luptă să-și păstreze relevanța. Aceste rezultate reflectă atât tendințe locale, cât și naționale, marcând o scenă politică în continuă schimbare. Rămâne de văzut cum se vor traduce aceste rezultate în acțiunile politice viitoare și cum se vor poziționa formațiunile pentru următoarele runde electorale.
