A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos. A fost fiul lui Asafat, din seminția lui Simeon. A prorocit despre robia Ierusalimului, despre pustiirea bisericii și luarea poporului în robie. Prorocul Avacum a murit cu doi ani înainte de întoarcerea iudeilor din robie. Din Sinaxar aflăm că „odată el a făcut fiertură și a dumicat pâine în vas și a zis către cei din casă: «Eu mă duc departe și de voi zăbovi, voi să duceți pâine secerătorilor». Acestea zicând, a ieșit din casă și i s-a arătat îngerul Domnului pe cale și i-a zis: «Avacume, du prânzul pe care-l ai, lui Daniil în Babilon, în groapa cu lei», și apucând-l îngerul Domnului de creștet l-a ridicat de părul capului și l-a dus în Babilon deasupra gropii, în sunetul duhului său, în depărtare de două mii două sute șaizeci și cinci de stadii și a strigat Avacum zicând: «Daniile, Daniile, primește prânzul pe care ţi l-a trimis ție Dumnezeu». Şi Daniil a zis: «Ţi-ai adus aminte de mine, Dumnezeule și n-ai lăsat pe cei ce Te iubesc pe Tine». Şi sculând-se Daniil a mâncat. Iar îngerul lui Dumnezeu iarăși a pus pe Avacum la locul lui în pământul iudaic”.
În Vechiul Testament întâlnim în trei capitole, cartea Prorocului Avacum.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Sfânta Muceniță Miropia
S-a născut în cetatea Efesului, din părinți creștini. Mergea adeseori la mormântul Sfintei mucenițe Ermionia, una din fetele Sfântului Apostol Filip, din ale cărei sfinte moaște lua mir și îi tămăduia cu el pe cei neputincioși.
În vremea lui Numerian a fost ucis ostașul creștin Isidor. Sfânta Miropia a luat noaptea trupul mucenicului și l-au pus într-un loc însemnat. Aflând Numerian că trupul acestuia a fost furat, a poruncit să fie chinuiți străjerii. Văzând Sfânta Miropia cum erau chinuiți străjerii şi-a zis: „Dacă aceștia pătimesc așa pentru mine, care am luat pe ascuns trupul mucenicului, și vor fi tăiați, apoi amar va fi mie la judecata lui Dumnezeu, căci se va munci sufletul meu, ca una ce am fost pricinuitoarea uciderii acestor oameni”, și îndată a strigat către dânșii: „O! prietenilor, trupul pe care l-ați pierdut, eu l-am luat, pe când voi dormeați”. La auzul acestor cuvinte, Numerian a poruncit să fie ucisă. Înainte de a-şi da duhul, i s-a arătat Isidor spunându-i: „Pace ție, Miropie, s-au auzit rugăciunile tale de către Dumnezeu, căci iată vei fi împreună cu noi și vei primi cununa cea gătită ție”.
Rugăciunea dăruiește oxigen duhovnicesc. Creștinul nu poate să trăiască creștinește, cu nădejdea vieții veșnice, dacă nu inspiră oxigenul rugăciunii. Trebuie să ne rugăm, să cugetăm la numele lui Dumnezeu și al Maicii Domnului. Nu este greu. Cum ne putem gândi la orice lucru și nu ne putem gândi la numele lui Hristos și al Maicii Domnului?
Putem, e de-ajuns să vrem. Desigur, avem piedicile diavolului, căci diavolul nu vrea rugăciune, ci vorbă lungă și deșartă. Vrea să rătăcim cu mintea noastră, să colindăm cu gândul prin toată lumea, ne permite intrarea oriunde, dar ne împiedică intrarea către Hristos și Maica Domnului. Însă noi să ne străduim cu orice preț să comunicăm într-una cu Dumnezeu, să luăm oxigen. (Părintele Efrem)
Preot Olivian SANDU
