Sfântul Paramon a trăit în secolul al III-lea, în timpul domniei lui Deciu. Achilin, dregătorul Răsăritului, a poruncit către 370 de creștini să jertfească zeului Poseidon. Pentru că aceștia au refuzat, au fost uciși. În vremea pătimirii acestora, a trecut pe lângă ei Paramon, un creștin, care a strigat către Achilin: „O, cât de mulți drepți sunt înjunghiați fără vină, de necuratul voievod, pentru că nu se închină idolilor lui celor fără de suflet și muți”. La auzul acestor cuvinte, Achilin a poruncit ca Paramon să fie ucis.
Înainte de a primi moartea, a fost supus la mai multe chinuri. I s-a smuls limba, apoi i s-au înfipt în toate mădularele trestii. În urma acestor chinuri, a fost săgetat cu sulițele și astfel, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Acum, dacă este vorba de anxietate, ce spune Sf. Paisie? „Dacă te confrunți cu anxietatea, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să-ți simplifici viața”. Anxietatea este adesea produsul secundar al comportamentului oamenilor care încearcă să controleze situațiile, circumstanțele și lucrurile din jurul lor și gândurile lor se dezlănțuie, în sensul că de ce lucrurile nu merg așa cum doresc ei? Și pentru că nu pot controla universul său oamenii din jurul lor sau orice altceva, asta produce anxietate.
Așa că a te ruga lui Dumnezeu pentru a-ți înlătura anxietatea nu are niciun sens. Ar fi ca și cum te-ai ruga ca scârțâitul frânelor să dispară. Trebuie să mergi la mecanic, trebuie să demontezi plăcuțele de frână și trebuie să pui piese noi. Și acele piese noi, pentru cineva care se confruntă cu anxietate, ar fi simplificarea vieții. Care este o alta? Generozitatea! O persoană care se confruntă cu anxietate, se confruntă cu încercarea de a controla lucrurile și de fapt trebuie să învețe cum să renunțe și să nu mai aibă control și să lase lucrurile să se întâmple fără ca ei să încerce să conducă.
Vezi, problema în viață când suferim de aceste lucruri este că aici suntem rupți de Dumnezeu. Asta este problema de bază! Problema de bază sunt simptomele, sau cum a spus această persoană: „o lipsă a prezenței Duhului Sfânt”. Toate medicamente sunt pentru a ne apropia de Dumnezeu și să activăm ceea ce Sfinții Părinți numesc harul Sfântului Duh, pentru a atrage acel har.
Pacea este produsul secundar al Duhul Sfânt. Dacă cineva spune că îmi lipsește pacea, ceea ce trebuie să facem este să dobândim acel har, trebuie să arătăm Sfântului Duh că suntem pe aceeași lungime de undă, că ne dorim să facem lucrurile așa cum Dumnezeu ne-a proiectat să le facem. O persoană care se confruntă cu aceste simptome are o problemă la început, pentru că și-a orientat viața în direcția greșită și nu a orientat-o spre Dumnezeu.
Rezolvarea tuturor bolilor spirituale este restabilirea intimității cu Dumnezeu. Anxietatea, frica de bani, depresia, ura de sine, furia, toate aceste lucruri apar atunci când o persoană este distanțată de acel Har, distanțată de acea găzduire a Duhului Sfânt. Și pentru a o restabili trebuie să ne pocăim prin disciplina spirituală. Și aceasta aduce Har.
Preot Olivian SANDU