Spitalul Județean de Urgență Mavromati din Botoșani, cel mai mare spital din regiunea Moldovei, traversează o perioadă de criză profundă, evidențiată prin obținerea unui grad IV de acreditare din partea Agenției Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
Acesta este considerat cel mai scăzut grad de acreditare posibil în ierarhia națională a unităților medicale, ceea ce reflectă o încredere extrem de scăzută în calitatea serviciilor oferite. Acum, tot mai mulţi medici din cadrul unităţii sanitare îşi doresc ca spitalul să revină la organizarea de dinainte de 2012, atunci când mai multe spitale au fost alipite structurii centrale, de pe Strada Marchian.
Acest rezultat este un semnal de alarmă pentru toți cetățenii județului Botoșani și ai regiunii Moldova, care, în ciuda unor investiții substanțiale în infrastructură și echipamente, nu au beneficiat de un serviciu medical la nivelul așteptărilor.
Lovitură grea de la ANMCS
În ultimii ani, Spitalul Județean Mavromati a înregistrat investiții considerabile, care au depășit zeci de milioane de euro, destinate modernizării infrastructurii, achiziționării de echipamente de ultimă generație și îmbunătățirii condițiilor de spitalizare. Totuși, aceste investiții nu au fost suficiente pentru a depăși o serie de probleme fundamentale care afectează activitatea spitalului. Deși s-au făcut progrese în ceea ce privește dotările tehnice, pacienții continuă să se plângă de condițiile din spitale, de lipsa unui management eficient și de deficiențele majore în îngrijirea medicală.
Spitalul Județean a fost clasificat recent ca spital de categoria a IV-a – acreditat cu încredere redusă. Reprezentanţii ANMCS au precizat că au acordat această declasificare, de la nivelul III cât era, la IV, din cauza termenului depăşit de îndeplinire a planului de conformare, neasumat de către forul tutelar sau asumat pentru o perioadă mai mare de 24 de luni. Cu alte cuvinte, nici spitalul, nici CJ, nu au reuşit să îndeplinească planul de conformare impus de inspectorii DSP Botoşani.
Ce înseamnă acreditare cu „încredere redusă”
Cât despre clasificarea de „încredere redusă”, şeful ANMCS a arătat că pentru pacient acest lucru trebuie să însemne că spitalul respectiv a identificat care sunt problemele şi că este pe cale să adopte măsurile necesare pentru a preveni orice risc. „Pentru a preveni un risc pentru pacient, el trebuie să identifice acel risc şi atunci demonstrează că a identificat problema şi adoptă măsuri ca acestea să nu se producă. În momentul în care spitalul îşi îndeplineşte planul de conformare la autorizaţia sanitară de funcţionare, el va fi ridicat la nivelul categoriei de calitate conform punctajului obţinut”, au precizat reprezentaţii ANMCS.
Această situație devine cu atât mai paradoxală având în vedere faptul că spitalele din județele vecine, Suceava și Iași, mult mai mici ca număr de paturi și infrastructură, au obținut acreditări semnificativ mai bune – gradul II și respectiv gradul III. Mai mult, Spitalul Municipal Dorohoi are acreditare de gradul III.
Aceste unități sunt plasate mult mai sus în clasamentele naționale. În acest timp, Spitalul Mavromati, cel mai mare din regiune, rămâne blocat la un grad IV. Un rezultat care subliniază nu doar un management defectuos, dar și o neputință cronică de a implementa reformele necesare. În mod ironic, Botoșaniul, cu un spital de dimensiuni mari, se află la coada clasamentului național, iar autoritățile locale nu par a avea un plan coerent și sustenabil pentru a ieși din această situație.
De unde vin problemele celui mai mare spital din Moldova
O parte semnificativă din problemele Spitalului Județean Mavromati provine dintr-o administrare ineficientă și dintr-o organizare internă haotică. În ciuda dotărilor tehnice moderne, spitalul continuă să se confrunte cu lipsuri majore în ceea ce privește managementul resurselor umane și al procedurilor administrative.
Fluctuațiile mari de personal medical au dus la o instabilitate în serviciile oferite. Lipsa unui sistem coerent de evaluare a performanței medicale și a unei politici clare de motivare și retenție a personalului au avut un impact negativ asupra calității îngrijirii pacienților. Astfel, pacienții care se adresează Spitalului Mavromati pentru tratamente de urgență sau intervenții chirurgicale sunt adesea dezamăgiți de nivelul îngrijirii, iar uneori chiar de atitudinea personalului medical, un alt semn al unei crize interne adânci.
În mod ironic, criza Spitalului Județean Mavromati nu este doar un rezultat al managementului defectuos din prezent, ci și al unor decizii strategice greșite luate cu mai bine de un deceniu în urmă. În acea perioadă, autoritățile județene au decis comasarea mai multor spitale din județ într-un singur spital judeţean. Scopul invocat a fost de a centraliza resursele și a crește competența medicală.
Însă, în loc să aducă beneficii, această decizie s-a dovedit a fi o capcană. Spitalele mai mici, cu dotări insuficiente și personal subdimensionat, au fost „absorbite” de spitalul central. În prezent, aceste unități sunt considerate mai mult o povară pentru Spitalul Județean Mavromati. Asta din cauza infrastructurii de slabă calitate, lipsei de personal și a lipsei unui management coerent.
Unii medici doresc divizarea Spitalului Judeţean
Nu puțini sunt medicii din Spitalul Judeţean care consideră că, dacă nu ar fi fost această comasare, spitalele mai mici ar fi fost mai eficiente și ar fi oferit o îngrijire medicală mai bună pentru pacienți. De fapt, mulți dintre acești medici doresc acum să se desprindă de unitățile absorbite. Consideră că acestea le afectează activitatea zilnică și performanța profesională.
Tot mai multe voci puternice din interiorul Spitalului Judeţean susţin separarea secţiilor exterioare de clădirea principală. Asta pentru că foarte multe probleme la această acreditare au venit chiar de pe urma secţiilor exterioare. Dotările acestora, clădirile învechite şi circuitele sunt depăşite. “Problema e comasarea spitalelor. Ar trebui propus separarea lor pentru că macar sediul central are capacitatea să fie de nivel III. Altfel nu vom face upgrade-ul niciodată. Spiridonul este un dinozaur care a primit acreditare! Si toata lumea stie cum este acest spital! La noi soluţia este scindarea exact cum era înainte de 2012. Dar decizia este politică. Cu asta trebuie mers la CJ. Psihiatria, Pediatria si Ginecologia sunt, de fapt, spitale monospecialitate, iar Săveni şi Darabani să fie de sine stătătoare. Altfel e imposibil să fim de nivel 3”, a spus un medic din cadrul SJU Mavromati.
De altfel, în cursul acestei zile, urmează ca o şedinţă importantă să aibă la nivelul unităţii sanitare. Conducerea spitalului şi medicii şefi ai tuturor secţiilor se vor pune faţă în faţă prima dată de la retrogradarea spitalului. Medicii au de reproşat şi faptul că nimeni din conducere nu a informat corpul medical de decizia ANMCS. În şedinţă se va lua în calcul şi separarea spitalelor, după aproape 13 ani. “A fost cea mai păguboasă soluţie găsită în 2012. Să dăm bine la nivel naţional. Botoşaniul a desfiinţat cinci spitale pe hârtie. De fapt, le-a comasat şi a facut un mastodont imposibil de controlat şi de manageriat. Eroarea poate fi îndreptată prin voinţă politică. Avem colegi membri în comisia de sănătate a CJ. Pot să facă lobby să explice realitatea şi să repare o eroare cu consecinţe nefaste asupra unui spital care nu merită nivelul IV”, a spus un alt medic.
Ce înseamnă „acreditare cu încredere redusă” pentru pacienţi
Reprezentanţii conducerii spun însă că o astfel de dorinţă este aproape imposibilă şi nici nu poate fi luată în calcul. Mai mult decât atât, cei care s-au aflat în echipa managerială la data evaluării nu pot fi acuzaţi. Au făcut tot ce se putea pentru ca evaluarea să fie una bună. “Să ne separăm, asta nu există. Discuţiile medicilor nu le pot eu comenta. Dar asta e o decizie care nu stă în atribuţiile comitetului director sau conducerii spitaului, în primul rînd. Este o decizie a consiliului Judeţean, există o lege pentru această comasare. Eu sunt convins că echipa de la data evaluării şi-a făcut foarte bine treaba. Acum nu ne rămâne de făcut decât să îndeplinim planul de conformare impus de DSP pentru a putea creşte nivelul din nou”, a precizat Corneliu Prepeliţă, managerul SJU Mavromati.
Deşi sună mai mult decât grav, încararea ca Spital cu încredere redusă nu afectează în mod direct şi imediat pacienţii. În ciuda afirmaţiilor hazardate ale preşedintelui CJ, Valriu Iftime, care afirma că Spitalul Judeţean va pierde bani de la Casa de Sănătate şi finanţări, acest lucru nu este prevăzut nicăieri, momentan. “Spitalul Judeţean nu pierde niciun leu la finanţare, din cauza acestei clasificări. Decontarea cazurilor şi contractele cu CAS se fac în baza gradului de competenţă medicală, care a rămas acelaşi, de nivel III”, a afirmat Alina Mustiaţă, preşedinte director general al CAS Botoşani.
Zeci de milioane de euro investiţi fără cap
Această situație dezastruoasă este un semnal de alarmă pentru autoritățile locale și pentru conducerea spitalului. Acestea au obligația de a implementa măsuri corective imediate. Spitalul Județean Mavromati are nevoie urgent de o reformă completă. A managementului, o restructurare a resurselor umane și de o evaluare obiectivă a performanței fiecărui departament. În plus, este esențial ca autoritățile să adopte un plan de investiții care să nu se limiteze doar la infrastructură. Acesta trebuie să vizeze și îmbunătățirea sistemului de educație și formare continuă a personalului medical. Acesta ar trebui să fie susținut de un sistem de evaluare a performanței care să asigure că fiecare angajat își îndeplinește responsabilitățile cu profesionalism și că pacienții beneficiază de tratamente conforme cu standardele internaționale.
Spitalul Județean Mavromati se află într-o criză majoră care nu poate fi depășită fără o schimbare radicală a abordării. În ciuda investițiilor financiare considerabile, spitalul continuă să fie marcat de o organizare haotică și de un personal demotivat.
Gradul IV de acreditare este o dovadă a neputinței autorităților locale și a conducerii spitalului. O neputinţă de a transforma această unitate într-o instituție medicală de încredere. Fără măsuri concrete și eficiente, SJU Mavromati va rămâne un exemplu negativ al sistemului sanitar din România. Pacienții vor continua să suporte consecințele acestui eșec şi vor lua calea altor spitale din ţară.
