Peste 100 de copii reîntorși din străinătate s-au înscris în școlile botoșănene de la începutul acestui an școlar. În fața unui număr tot mai mare de elevi reveniți în țară, nevoia de adaptare a sistemului educațional pentru a sprijini integrarea acestora este urgentă.
În ultimii ani, numărul copiilor care se întorc cu familiile lor în țară este în creștere. În primele trei luni ale anului școlar 2024-2025 s-au întors aproximativ 100 de elevi în băncile botoșănene. În anul 2023-2024, populației școlare din județ i s-au adăugat 192 de elevi veniți de peste hotare, 209 au venit în 2022-2023, 236 în 2021-2022, iar în 2020-2021, 291 veniți din alte țări au pășit pe poarta instituțiilor de învățământ din Botoșani.
„De la începutul anului școlar s-au întors aproximativ 100 de copii. Țara din care au venit cei mai mulți este Italia. Categoric avem mediul cel mai prielnic pentru a-i primi pe copii, chiar dacă nu au învățat limba română în țările din care vin și căutăm cele mai bune variante”, a declarat profesorul Bogdan Suruciuc, inspector școlar general al ISJ Botoșani.
„Am înscris fata aici la școală, îmi spune că îi este greu”
În multe cazuri, părinții se întorc cu speranța că vor putea începe aici o viață nouă, cu banii strânși peste hotare.
„Am venit acasă după o viață lucrată afară, pot spune. (…) Am înscris fata aici la școală, îmi spune că îi este greu, încurcă foarte tare cuvintele și mie îmi pare rău, dar varianta nu era să o lăsăm singură în România așa că am luat-o cu noi. Copiii sunt cum sunt copiii, unii o ajută, alții o ignoră, alții fac glume, ne așteptam la mai rău”, a spus mama unei eleve de gimnaziu.
O altă elevă de liceu susține că „am venit prin clasa a 9-a în țară împreună cu părinții mei. Mi-a fost extrem de greu, dar faptul că se râdea de mine pentru că vorbeam mai mult italiana m-a determinat să uit italiana și să vorbesc doar româna. Mi-a fost rușine, dar acum știu că nu ar fi trebuit”.
„Elevii remigranți primesc pe deplin șocul dublei discriminări”
Acești copii se confruntă adesea cu o „dublă discriminare”, fiind priviți ca străini atât în România, cât și în țările din care au revenit, contrar a ceea ce spune inspectorul școlar general al ISJ Botoșani.
„Avem o societate împărțită, cu simpatii pentru acești copii, dar și cu lipsă de empatie pentru tot ceea ce e diferență, că e ea a culorii pielii sau a limbii. Copiii nu fac excepții, căci la clasă ei sunt vehiculul educației primite de la părinți și de la societate în general. Elevii remigranți primesc pe deplin șocul dublei discriminări: ei sunt străini în fața elevilor sedentari așa cum au fost mai înainte străini în societatea occidentală în care mulți dintre ei s-au născut înainte ca familia să decidă relocarea în România. Dar există și profesori dedicați, care intuiesc abordarea corectă cu acești copii, cadre didactice de la noi, care – deși nu beneficiază de nicio formare în acest sens – se descurcă foarte bine pe cont propriu”, a declarat Alexandru L. Cohal – lingvist, cercetător la Institutul de Filologie Română Alexandru Philippide, Academia Română Filiala Iași, pentru Libertatea.
„Aceste diamante se vor stinge sau vor alege să strălucească în altă parte”
Lingvistul Alexandru Cohal subliniază că acești copii reîntorși în țară au o identitate complexă, combinând cultura română cu influențele culturilor străine în care au trăit.
„Dacă nu facem nimic special pentru ei, dacă nu inventăm, din sărăcia noastră, ca să zic așa, un loc în care ei să-și poată dezvolta și latura „stranieră” pe lângă cea a românității, care sunt nevoiți s-o reia, atunci aceste diamante se vor stinge sau vor alege să strălucească în altă parte, la Milano, Cambridge sau Oxford”, a spus Cohal.
Sistemul educațional nu este pregătit pentru aceşti copii
Cu toate acestea, sistemul educațional din România întâmpină dificultăți majore în a integra și sprijini minoritățile.
„Poate nu toți știm că școala din România a recunoscut că nu se pricepe la gestionarea alterității. Ministerul Educației admitea în 2022 că „Asigurarea educației în limba minorităților naționale din România, în special a minorităților care provin din medii defavorizate, este împiedicată de lipsa de resurse și de cadre didactice suficiente. Per ansamblu, inegalitatea din cadrul sistemului de învățământ din România afectează participarea viitoare la viața civică și economică și frânează dezvoltarea forței de muncă”, a explicat lingvistul.
În acest context, Alexandru Cohal propune introducerea unei planificări multilingve în școli, cu predarea unor materii nelingvistice în limbi internaționale, pentru a sprijini integrarea copiilor reveniți din străinătate și a-i încuraja să rămână în România.
„Eu am propus, spre exemplu, ca unele materii nelingvistice să fie predate în limbile de circulație internațională (ca engleza, franceza, italiana etc.) care au fost pentru ei limba maternă sau limba a doua în timp ce erau afară. Orice rețetă care ar conduce la retenția lor în teritoriu ar fi de dorit. Cred că nu ar fi nevoie de foarte mulți bani investiți în educație pentru a gândi o planificare multilingvă la noi. Profesori de limbi străine avem, iar cei mai mulți dintre profesori cunosc o limbă străină de largă circulație”, spune lingvistul.
„Cred că trebuie să gândim școala în așa fel încât să cucerim inimile și mințile acestor tineri”
Totodată, școala trebuie să adopte experimente educative alternative și să colaboreze cu ONG-uri și familii migrante pentru a atrage și a integra tineri
„Școala trebuie să se deschidă cu curaj experimentelor educative alternative, în condițiile în care țările din jur se dau peste cap pentru a atrage și sedentariza resursa umană cu potențial ridicat și cu educație înaltă. Evident nu poate reuși singură, dar școala poate fi vârful de lance care să coordoneze inițiativele social-educaționale ale ONG-urilor din teritoriu, pe care să le atragă, laolaltă cu familiile migrante, în efortul de a sedentariza acești elevi speciali. Cred că trebuie să gândim școala în așa fel încât să cucerim inimile și mințile acestor tineri”, a conchis Alexandru Cohal.