17 persoane sunt investigate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție, fiind suspectate de implicare într-o rețea care furniza documente falsificate cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. În urma investigațiilor, 12 persoane au fost reținute, iar 5 au fost plasate sub control judiciar. Aceștia sunt acuzați de fapte precum luare de mită, fals informatic și complicitate la fals și mită în formă continuată.
Pe data de 21 noiembrie 2024, procurorii au cerut Tribunalului București arestarea preventivă a celor 12 reținuți, în baza unor referate detaliate ce privesc activitățile desfășurate de funcționari publici din cadrul serviciilor de evidență a populației Bucecea și Vârfu Câmpului, care ar fi încălcat în mod grav legislația.
Printre cei arestați se află și angajații Serviciului de Evidență a Populației Vârfu Câmpului. Aceștia au fost chemați la audieri după o serie de percheziții desfășurate miercuri seară, iar astăzi nu s-au mai prezentat la serviciu. În lipsa unor informații oficiale din partea anchetatorilor, primarul comunei, Ovidiu Domonco, a fost nevoit să ia măsuri de urgență pentru a asigura funcționarea normală a serviciului.
„Cei șase angajați au fost conduși la audieri miercuri seară, însă nu am mai primit nicio informație legată de statutul acestora, iar cei în cauză nu s-au mai prezentat la serviciu. Așteptăm o comunicare oficială pentru a ști cum să ne organizăm”, a declarat primarul Domonco. Pentru a evita blocajele, acesta a delegat temporar alte persoane din cadrul aparatului administrativ al primăriei pentru a prelua activitățile Serviciului de Evidență a Populației.
Percheziții la scară largă în județele Botoșani și Suceava
Miercuri, Direcția de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere din cadrul Poliției de Frontieră, împreună cu Inspectoratele Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, au desfășurat 90 de percheziții domiciliare în Botoșani, Suceava și București. Acțiunile au avut loc sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și au vizat o rețea suspectată de luare de mită și fals informatic. Principalele instituții vizate sunt două servicii de evidență a populației, aflate în subordinea primăriilor din Bucecea și Vârfu Câmpului.
Ancheta a scos la iveală o schemă prin care, cu implicarea unor funcționari publici, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă au obținut cărți de identitate românești, cu domicilii fictive, de multe ori la adrese deținute de cetățeni români decedați sau plecați în străinătate. Astfel de documente erau obținute fără prezența proprietarilor sau fără acordul acestora, prin declarații falsificate și semnături contrafăcute.
Mii de cetățeni străini, cu domicilii fictive
Datele anchetatorilor arată că aproximativ 10.000 de persoane din Ucraina, Moldova și Rusia figurează în baza de date cu adrese de domiciliu din județul Botoșani, fără acordul proprietarilor. Documentele de identitate au fost eliberate pe baza unor declarații false și adeverințe contrafăcute, uneori cu semnături falsificate, care atestau că aceștia ar avea drept de proprietate sau luare în spațiu.
Rețeaua, susținută de bani
În cadrul rețelei, obținerea unui act de identitate fals costa între 350 și 400 de euro, iar banii erau distribuiți astfel:
- Între 100 și 150 de euro erau plătiți persoanelor care acceptau să ia fictiv în spațiu cetățeni străini, în ciuda faptului că aceștia nu aveau intenția de a locui la acele adrese;
- Între 50 și 100 de euro ajungeau la funcționarii publici pentru introducerea în baza de date a unor adrese fictive și eliberarea rapidă a documentelor false;
- Alți 50 de euro erau distribuiți funcționarilor din primării care eliberau chitanțe, adeverințe de rol fiscal și copii ale documentelor de stare civilă necesare obținerii cărților de identitate.
În unele cazuri, beneficiarii obțineau cartea de identitate și pașaportul în doar două zile.
Susținere din partea autorităților
Acțiunile de miercuri au fost sprijinite de Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, cu suportul tehnic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mecanismul falsificării actelor de identitate
Din documentele întocmite de procurori reiese că funcționarii implicați acceptau mită fie direct, fie prin intermediari, pentru a facilita emiterea de documente de identitate neconforme. Aceștia ar fi modificat în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP) adresele de domiciliu ale solicitanților, trecându-le la adrese unde nu aveau dreptul să locuiască, fie pentru că proprietarii acestor imobile erau decedați și succesiunea nu era finalizată, fie pentru că imobilele respective nu erau destinate locuirii.
„Datele din registre erau modificate astfel încât solicitanții apăreau fictiv ca locuind la anumite adrese. În realitate, funcționarii știau că la acele adrese nu vor locui niciodată,” se arată în referatele procurorilor.
Pe lângă modificarea adreselor, în unele cazuri au fost falsificate și alte date esențiale de identificare ale persoanelor, precum numele, prenumele, data nașterii sau codul numeric personal. Acest lucru le-a permis cetățenilor străini să obțină documente românești fără a îndeplini criteriile legale.
Funcționarii grăbeau procesul și verificările erau omise
Ancheta a scos la iveală și faptul că funcționarii, în unele cazuri, eliberau acte de identitate românești fără consimțământul titularului sau al gazdei, omițând verificarea titlului locativ și bazându-se doar pe copii de documente. De asemenea, aceștia urgentau eliberarea actelor, în schimbul unor sume de bani, ignorând normele legale.
Ce s-a găsit în urma perchezițiilor
În urma perchezițiilor desfășurate ieri, au fost descoperite numeroase documente de stare civilă și copii ale unor astfel de acte, aparținând unor cetățeni străini. Totodată, la adresele unde aceștia figurau ca rezidenți, s-a constatat că locuințele erau fie abandonate, fie neracordate la utilități, ori folosite de alte persoane care au confirmat că rezidențele cetățenilor străini erau fictive. Astfel, ancheta confirmă că persoanele respective nu au locuit niciodată la adresele trecute în acte, aceste locații fiind folosite doar pentru a crea aparența unui domiciliu în România. În schimb, în urma descinderilor au fost confiscate importante sume de bani – 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni.
Ancheta este în desfășurare, iar procurorii investighează atât implicarea funcționarilor publici, cât și a cetățenilor străini care au obținut documente de identitate pe baza acestor falsuri.
„Monitorul de Botoșani” a dezvăluit afacerea în urmă cu jumătate de an
„Am primit bani pentru întocmirea documentelor, dar situația a scăpat de sub control. Mi-au fost introduși oameni în spațiu fără știrea mea, chiar și când eram în spital. Autoritățile nu au făcut nimic, deși am reclamat situația de nenumărate ori”, a declarat bărbatul.
