Joan Donovan, profesoară la universitatea din Boston scrie în The Guardian despre pericolele ca proprietarii rețelelor sociale să ajungă pe față la guvernare.
„Sunt cercetător în manipularea mass-media, iar urmărirea rezultatelor alegerilor din 2024 în SUA a fost ca și cum aș fi asistat la scufundarea Titanicului.
În fiecare zi, până la 5 noiembrie, apăreau tot mai multe afirmații scandaloase pe rețelele sociale menite să submineze integritatea alegerilor. Toate aceste dezinformări despre numărarea coruptă a voturilor s-au dovedit a fi inutile, deoarece Donald Trump a câștigat alegerile categoric. Dar alegerile au demonstrat că dezinformarea nu mai este doar domeniul conturilor anonime. În 2024, minciunile circulă mai departe și mai rapid pe rețelele sociale, care sunt un câmp de luptă. Iar acum, proprietarii platformelor care răspândesc cele mai incendiare minciuni au acces direct la Biroul Oval.
Consecințele codificării credințelor politice în algoritmi
În ultimul deceniu, am urmărit cum platformele de social media deformează opinia publică prin deciziile legate de ceea ce utilizatorii văd și când văd, algoritmii dublându-se astfel ca editori ai fluxurilor de știri și ale cronologiilor. Când directorii de companii tech își codifică credințele politice în designul platformelor, aceasta devine o formă de „tehnofascism,” în care tehnologia este folosită pentru a suprima politic libertatea de exprimare și pentru a reprima organizarea rezistenței împotriva statului sau capitalismului.
Moderarea conținutului pe aceste platforme reflectă acum principiile șefului și ceea ce acea persoană consideră a fi în interesul publicului. Opiniile politice ale conducătorilor din tehnologie, precum Musk și Zuckerberg, sunt acum încorporate direct în algoritmii lor.
Exemple de restricționare și influențare a discursului politic
De exemplu, Meta a limitat circulația discuțiilor critice despre puterea politică, raportându-se chiar și la scăderea vizibilității postărilor care folosesc cuvântul „vot” pe Instagram. Clona de Twitter a Meta, Threads, a suspendat jurnaliști pentru că au relatat despre fostul șef de cabinet al lui Trump, care descria admirația lui Trump pentru Hitler.
Implementarea acestor mecanisme de filtrare ilustrează o diferență clară față de abordarea Meta din 2016. Este, de asemenea, o inversare surprinzătoare a poziției lui Zuckerberg privind libertatea de exprimare din 2019. Zuckerberg a susținut o prezentare la Universitatea Georgetown, în care afirma că a fost inspirat să creeze Facebook pentru a oferi studenților o voce în timpul războiului din Irak. Povestea sa, chiar dacă falsă, sintetiza o viziune despre cum Zuckerberg credea odată că societatea și politica ar trebui organizate.
El pare acum să fi abandonat această poziție, preferând să descurajeze discuțiile politice în întregime. Recent, Zuckerberg i-a scris republicanului Jim Jordan, afirmând că regretă deciziile sale de moderare a conținutului în timpul pandemiei, deoarece a acționat sub presiunea administrației Biden. Scrisoarea în sine a fost o încercare evidentă de a câștiga favoruri, pe măsură ce Trump se impunea candidat prezidențial republican. Zuckerberg avea motive să se teamă de Trump, care a menționat că ar dori să-l aresteze pe Zuckerberg pentru că l-a exclus de pe platformele Meta după revoltele de la Capitoliu din 6 ianuarie.
Haos al dezinformării
Platforma X pare să fi îmbrățișat haosul dezinformării și să fi integrat complet campania lui Trump în strategia de conținut a platformei. Acuzații scandaloase circulă pe X, incluzând afirmații false precum că imigranții mănâncă animale de companie în Ohio, bunica jamaicană a Kamalei Harris era albă și că imigranții sifonează ajutoare. Merită menționat că Musk este cel mai mare promotor al teoriilor conspiraționiste anti-imigrație pe X.
Nu există semne mai clare ale dorinței lui Musk de a folosi puterea platformei decât amplificarea neîncetată a propriului cont, precum și a contului de Twitter al lui Trump, în algoritmul „Pentru tine” al platformei X sau pentru a interzice conturi și linkuri către documente scurse care îl prezentau pe vicepreședintele SUA, JD Vance, într-o lumină negativă.
Musk va beneficia personal de pe urma apropierii de putere
Musk înțelege că va beneficia personal de pe urma apropierii de putere. El l-a susținut pe Trump printr-un comitet de acțiune politică controversat, care oferea bani celor care semnau petiția sa online. Musk a plătit milioane și a petrecut multe seri în Pennsylvania făcând campanie pentru Trump.
Odată cu victoria lui Trump, acesta respectă promisiunea de a-l plasa pe Musk într-o poziție în „Departamentul de Eficiență Guvernamentală” încă necreat (Doge – numele fiind și o referință la criptomoneda preferată a lui Musk). Deși pare o glumă dusă prea departe, Musk a declarat că plănuiește să taie 2 trilioane de dolari din bugetul național, ceea ce ar putea devasta economia și ar putea fi catastrofal în combinație cu deportarea în masă a 10 milioane de persoane.
Ce înseamnă controlul tehnologic asupra opiniei publice?
Pe scurt, ceea ce învățăm din strategiile de conținut ale X și Meta este simplu: designul platformelor este acum inseparabil de politica proprietarului.
Acest lucru nu era inevitabil. În 2016, a avut loc o recunoaștere publică a faptului că social media fusese folosită de adversari străini și actori interni pentru a răspândi dezinformare. Sute de studii au fost efectuate în anii următori, atât de cercetători interni ai companiilor, cât și de academicieni independenți, arătând că platformele amplifică și expun publicul la teorii ale conspirației și știri false, care pot duce la incitare rețelelor și la violență politică.
Până în 2020, dezinformarea devenise o industrie în sine, culminând cu asaltul Capitoliului din 6 ianuarie. Acest lucru a dus la o decizie fără precedent a companiilor de social media de a-l interzice pe Trump, care era încă președinte în funcție, ilustrând astfel cât de puternice deveniseră platformele de social media.
Discurs politic dictat
Ca reacție la această măsură fără precedent de limitare a dezinformării, cel mai bogat om din lume, Musk, a cumpărat Twitter, a concediat mare parte din personal și a trimis comunicările interne ale companiei către jurnaliști și politicieni în 2022. De atunci, acești CEO și-au întărit credințele politice în designul algoritmilor, dictând prin extensie discursul politic pentru noi toți.
Fie că este vorba de strategia lui Musk de a inunda utilizatorii cu postări de la el însuși și Trump, fie de tăcerea impusă de Zuckerberg asupra discuțiilor politice, cei care suferă din cauza limitării libertății de exprimare sunt cetățenii. Desigur, nu există o modalitate sigură de a ști cum a afectat dezinformarea fiecare alegător în parte, dar un sondaj recent Ipsos arată că votanții lui Trump au crezut în dezinformări pe o serie de teme sensibile, susținând că imigrația, criminalitatea și economia sunt mai rele decât indică datele. Pentru moment, să considerăm această cunoaștere un semnal de alarmă pentru tehnofascism, în care SUA nu mai este guvernată doar de politicieni aleși, ci și de autoritari tehnologici care controlează discursul la scară globală.
Răspunsul societății și rolul presei locale în combaterea dezinformării
Dacă vrem să dezarmăm dezinformatorii, avem nevoie de o abordare a întregii societăți, care să prețuiască discuția reală (informații locale corecte și la timp) și siguranța comunității. Acest lucru ar putea însemna ca statele să adopte legislație pentru a finanța jurnalismul local în interes public, deoarece știrile locale pot reduce diviziunile dintre vecini și pot aduce un grad de responsabilitate guvernului. Va necesita ca instituțiile noastre, precum medicina, jurnalismul și academia, să lupte pentru adevăr și justiție, chiar și în fața unor posibile represalii. Chiar și abonarea la un canal de știri local reprezintă în zilele noastre un act politic profund. Să conștientizăm acest lucru.
Joan Donovan este fondatoarea Institutului de Studii Critice ale Internetului și profesor asistent de jurnalism la Universitatea Boston.
Articolul original poate fi citit AICI
