În inima Botoșaniului, alături de Biserica „Sf. Nicolae” Popăuți, se ascunde o poveste fascinantă care îmbină realitatea istorică cu legenda. Turnul Clopotniță, ridicat în anul 1496, este un simbol al dăruirii și protecției oferite de Ștefan cel Mare pentru apărarea Moldovei în fața unor amenințări externe.
Acest turn impresionant de 17 metri înălțime, construit din piatră brută, a fost nu doar un loc pentru sunetul clopotelor, ci și un punct strategic de observație. La etajele sale, turnul avea atât rolul de adăpost în caz de pericol, cât și de „turn de veghe” pentru a supraveghea mișcările dușmanilor. Formele sale arhitecturale, pătrate la etajele I și III și octogonale la al II-lea, îl fac un obiectiv unic în peisajul arhitectural din Moldova.
„Turnul avea în trecut o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericole. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se află clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale”, au precizat reprezentanții Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Botoșani.
Mai mult decât un simbol al apărării, Turnul Clopotniță de la Popăuți este o mărturie a dăruirii și a credinței. Păstrându-se în formele sale originale și astăzi, alături de alte construcții emblematice din perioada lui Ștefan cel Mare, precum Turnul Tezarurului de la Mănăstirea Putna și cele de la Mănăstirea Bistrița și „Sf. Ioan Domnesc” din Piatra Neamț, Turnul Popăuți rămâne un monument rar și valoros păstrat din vremea lui Ștefan cel Mare.
Legenda turnului
Legenda Turnului de la Popăuți se împletește cu realitatea istorică a vremii. Conform acesteia, Ștefan cel Mare, aflat într-un moment de mare incertitudine politică, a aflat că regele Poloniei, Ioan Albert, intenționa să invadeze Moldova. În acest context, voievodul a ordonat construirea unui zid de apărare și a turnului pentru a monitoriza și a preveni orice atac dinspre Polonia.
„Meșterii au slăbit însă lucrul, prinși de farmecele frumoasei hangițe la care aceștia mâncau după zilele de lucru. Lucrarea nu s-ar fi terminat dacă nu venea iarna mai devreme și, pentru că strugurii nu s-au copt, vinul era acru și nu putea fi băut. Ștefan cel Mare a poruncit să se folosească acest vin în mortarul construcției, lipitura devenind tare precum cremenea, și așa Turnul Popăuți a fost terminat înainte de invazia polonă din anul următor, 1497. De asemenea, Popăuțiul nu a fost cucerit prin forța armelor niciodată”, au povestit reprezentanții CNIPT.
