Județul Botoșani se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din România, situându-se pe ultimul loc în regiunea Nord-Est și pe antepenultimul loc la nivel național.
Informațiile au fost prezentate de Anca Apăvăloaie, directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Botoșani, în cadrul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural aferentă lunii octombrie.
„Din păcate, la nivelul județului suntem cu o rată de ocupare de doar 43,7%,” a declarat Apăvăloaie. „Ne-am propus să ajungem la un nivel de 75% până în 2027, dar, momentan, suntem pe ultimul loc în regiunea Nord-Est și antepenultimul loc la nivel național. Este nevoie de eforturi susținute pentru a redresa această situație.”, a adăugat șefa de la AJOFM Botoșani.
Probleme grave pe piața muncii. Populația activă este sub așteptări
În județul Botoșani, la începutul anului 2024, existau aproximativ 244.100 de persoane apte de muncă. Totuși, dintre acestea, doar 106.600 erau angajate, în timp ce 3.400erau șomeri înregistrați, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Astfel, populația activă a județului numără doar 110.000 de persoane, ceea ce subliniază deficitul serios de angajare.
Situația este complicată și de faptul că peste 2.000 de botoșăneni nu au avut niciodată un loc de muncă, dar beneficiază de sprijin de la stat. Acești oameni se bazează pe venitul minim de incluziune (VMI), însă lipsa lor de experiență pe piața muncii ridică probleme de sustenabilitate și reintegrare. „Avem 3.534 de beneficiari de VMI, iar dintre aceștia, peste 2.000 nu au lucrat niciodată,” a adăugat Apăvăloaie.
Un sfert dintre locuitorii județului au sub zece clase
Nivelul scăzut de educație reprezintă o altă provocare majoră pentru piața muncii din Botoșani. Din cele 4.944 de persoane aflate în evidențele AJOFM, 80% nu au finalizat învățământul obligatoriu. Aceasta înseamnă că un număr considerabil de botoșăneni întâmpină dificultăți majore în a-și găsi un loc de muncă potrivit. În plus, se estimează că peste 40.000 de persoane din județ nici nu lucrează, nici nu urmează cursuri de calificare.
„Este îngrijorător că o treime din populația județului are mai puțin de 10 clase. Aceasta înseamnă că angajabilitatea lor este redusă, iar perspectivele lor profesionale sunt limitate. Avem de-a face cu un cerc vicios din care trebuie să ieșim,” a punctat Apăvăloaie.
Rata șomajului, în creștere constantă
Rata șomajului în Botoșani a atins 4,49% la sfârșitul lunii septembrie 2024, cel mai mare procent din ultimii trei ani și este în continuă creștere. În comparație, la începutul anului 2022, rata era de doar 2,69%. Această evoluție este îngrijorătoare, în special pe fondul unei economii care nu reușește să absoarbă forța de muncă disponibilă.
AJOFM și-a propus pentru 2024 să faciliteze angajarea a 4.300 de persoane. Totuși, până la sfârșitul lunii septembrie, doar 2.906 persoane și-au găsit un loc de muncă, fiind astfel cu 319 mai puține decât obiectivul stabilit.
Proiecte europene pentru integrarea pe piața muncii
În încercarea de a îmbunătăți situația, AJOFM Botoșani va depune mai multe proiecte finanțate prin Fondul Social European (FSE) în cadrul Programului Educație și Ocupare. Aceste proiecte vor sprijini categorii diverse de persoane, inclusiv tineri, șomeri și persoane cu calificări scăzute, și vor include programe de formare și integrare profesională.
INFOCONECT: O inițiativă în parteneriat cu Camera de Comerț, care va ajuta 305 persoane fără calificare sau cu calificare scăzută să-și dezvolte competențele profesionale. Dintre aceștia, 212 vor urma cursuri de formare, iar 50 vor primi certificări în meserii pentru care au experiență.
ADAPT: Un proiect alături de Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară, care va include 320 de persoane fără calificare. Scopul acestui proiect este de a oferi pregătire profesională pentru ocuparea unor meserii căutate pe piața muncii.
EGO – Oportunități Egale pentru Ocupare: Acest proiect urmărește să sprijine 300 de persoane din categorii vulnerabile, inclusiv tineri și persoane din comunități marginalizate, să își găsească locuri de muncă sustenabile și de calitate.
TIN ACT: În parteneriat cu Asociația „Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina”, acest proiect este dedicat tinerilor NEETs (tineri fără ocupație și fără participare la educație sau formare) și se adresează unui grup țintă de 600 de tineri cu vârste între 14 și 30 de ani.
Un drum lung spre redresare
În pofida eforturilor și a sprijinului oferit de parteneri locali, județul Botoșani rămâne într-o situație dificilă, având una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din țară. Provocările sunt multiple și necesită o abordare complexă, care să combine educația, calificarea și integrarea profesională. Deși proiectele europene oferă o rază de speranță, soluționarea acestei crize necesită implicarea tuturor actorilor din județ, de la autorități și ONG-uri la angajatori și comunitatea locală. Cel puțin așa susține directorul executiv al AJOFM Botoșani, Anca Apăvăloaie. Doar că situația este surprinzătoare, dacă se ține cont că, din 25 noiembrie 2021 până pe 13 iulie 2023, botoșăneanul Marius Budăi a fost ministru al Muncii și Solidarității Sociale în Guvernele Nicolae Ciucă și 4 săptămâni în guvernul Marcel Ciolacu. El a demisionat din funcție în contextul scandalului „azilele groazei”.De asemenea, a mai fost ministru al muncii și protecției sociale în Guvernul Viorica Dăncilă.
