Poluarea începe să dea bătăi de cap tot mai mari botoşănenilor şi ajunge să afecteze chiar şi pacienţii internaţi în spitale. Unul dintre cele mai recente exemple este zona Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) şi a penitenciarului.
Cadrele medicale se plâng tot mai des că o staţie de betoane şi de mixturi aslaftice din zonă poluează zona din ce în ce mai mult. Medicii acuză că din zona acestora se pot vedea nori mari de fum şi praf ieşind pe coşurile instalaţiilor, iar de multe ori aceştia se trezesc cu maşinile acoperite de un strat de parf asemănător celui salaharian.
„Pe lângă poluarea cu pulberi de care avem parte de câţiva ani şi pe care nimeni nu o poate opri, de câteva zile «beneficiem» la secţia de Psihiatrie din IC Brătianu 116 şi de poluare fonică de la vecinul nostru, SC Transporturi SA de pe strada IC Brătianu 114. Zgomotul este de dimineaţă de la 7-7:30 până în jurul orei 16. O plăcere şi pentru noi şi pentru pacienţi”, a precizat un medic din cadrul secţiei de psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavrmati.
Acesta acuză faptul că reclamaţia depusă la Garda de Mediu nu ar fi fost luată în considerare, şi a apelat inclusv la conducerea unităţii sanitare. “Am făcut sesizare on-line, n-am primit nici măcar confirmarea sesizării. Domnule manager, domnule director medical, vă rugăm să ne ajutaţi în rezolvarea acestei probleme! De-a lungul anilor noi am făcut numeroase sesizări, dar de fiecare data când vine Garda de mediu în control sunt anunţaţi şi totul se opreşte”, acuză medicii psihiatri.
Unii dintre ei susţine li faptul că s-au ales cu afecţiuni respiratorii acute în perioadele în care praful şi aburul emanate de instalaţiile învecinate sunt mai pregnante.
Legislaţie făcută prost
Reprezentanţii Gărzii de Mediu Botoşani au confirmat faptul că au primit sesizarea şi aceasta este deja în lucru, urmând a se răspunde în termenul legal. Modul în care este făcută legislaţia, însă, lasă loc de foarte multe portiţe.
„În zonă sunt două staţii de la două societăţi diferite. Ambele urmează să fie verificate, dar au autorizaţie de mediu. Ei trebuie să prezinte, în momentul în care solicită autorizaţie, un buletin de analiză la coş. Acesta este obţinut de către acele firme, plătind societăţi specializate şi autorizate să facă acest lucru”, a precizat comisarul şef Cristina Kashyap, şeful GM Botoşani.
Practic, reprezentanţii acestor firme care produc asfalt sau beton trebuie să vină cu un certificat prin care să arate că nu poluează, certificat pe care îl obţin de la o firmă pe care o plătesc ei.
Cu toate acestea, mai mulţi factori contribuie la nivelul ridicat de poluare, mai ales din zona secţiei de psihiatrie. “Nu doar acele staţii sunt un factor. Trebuie luat în calcul că strada Ion Creangă, care este alături, abia a fost asfaltată. Până acum era un drum cu pământ şi pietriş, cu mult trafic greu. În spatele secţiei sunt terenuri agricole, de pe care se degajă praf când sunt lucrări agricole. În plus, acum, în perioada rece, se observă acel abur care se ridică, dar asta este cauza diferenţeor de temperatură, nu a poluării”, a precizat un inspector de mediu.
Autorităţi cu mâini legate
Mai mult, imposibilitatea autorităţilor de a lua măsuri, chiar şi dacă acestea s-ar impune, în unele situaţii, este una cât se poate de evidentă.
“Cum este posibil în Europa anul de graţie 2024 când suntem terorizaţi toţi cu riscurile de mediu să se tolereze şi să se acopere aşa ceva? Sau legile sunt doar pentru fraieri?”, se întreabă un alt medic din cadrul SJU Mavromati. Iar exlicaţia este una cât se poate de simplă. La ora actuală nici Garda de Mediu şi nici Agenţia de Mediu din Botoşani nu au aparatura necesară să facă verificări ad-hoc la aceste firme. Inspectorii pot doar să observe cu ochiul liber, să audă sau să simtă mirosul emanat de unele staţii.
Cu toate acestea, în unele situaţii au putut fi luate şi măsuri. Un botoşănean nemulţumit a reclamat aceleaşi probleme, dar la o staţie din zona Cătămărăşti Deal. Acolo inspectorii de mediu au luat măsuri rapid, după ce au verificat documentele. “Respectiva instalaţie nu deţine utorizaţie de mediu, motiv pentru care a fost decisă o amendă de 30.000 de lei”, a mai spus comisarul şef Cristina Kashyap.