În timp ce politicienii se călcau pe picioare la moaștele Sf. Paraschiva, agenția de rating financiar Standard and Poor (S&P) a lansat mai multe avertismente privind finanțele României. Experții de la S&P, cei care certifică când de oportune sunt investițiile într-o anume țară, spun că datoria publică a României crește constant și va depăși 54% din PIB până în 2027.
Agenția atenționează că cheltuielile pre-electorale împing deficitul public la 7,3% în acest an, cu o creștere economică de doar 1,6% și nu se așteaptă ca deficitele să scadă până în 2027. Hotnews și Economedia anunță că S&P ar putea scădea ratingul de țară al României dacă persistă dezechilibrele existente de genul inflație ridicată și deficit foarte mare de cont curent.
Marius Budăi spune că e bine, dar fiecare român e dator cu zece mii de dolari
După anunțul de la S&P, deputatul botoșănean Marius Budăi a postat electoral pe internet că asta e bine și PSD a demonstrat că poate conduce țara eficient.
Raportul S&P mai arată că reformele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat de guvernul României. Prin urmare, o lipsă percepută de îmbunătățire a poziției fiscale a țării, în conformitate cu normele fiscale europene comune, ar putea întârzia unele fonduri europene, ceea ce se întâmplă deja cu a treia tranșă din PNRR, unde România pierde sute de milioane.
Publicația Europa Liberă scrie că guvernul condus de Marcel Ciolacu continuă să împrumute sume record, inclusiv de la propriii cetățeni, pentru a-și plăti datoriile. Concret, împrumuturile guvernamentale au ajuns, după primele nouă luni din 2024, la aproape 200 de miliarde de lei (adică 40 de miliarde de euro), cu peste 25% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023.
Dacă fiecare român ar trebui să pună mână de la mână pentru a plăti datoria publică a țării până mâine, ar trebui să facă rost de aproximativ 45.000 de lei, adică 10.000 de dolari, mai arată Europa Liberă.
Bani folosiți electoral
Banii împrumutați de guvernul PSD-PNL sunt folosiți în special pentru acoperirea cheltuielilor de la buget, în condițiile în care deficitul bugetar (adică diferența între veniturile și cheltuielile statului) a ajuns la 4,57% din PIB la final de august 2024 și ar putea atinge 8% la sfârșitul anului.
Guvernul Ciolacu a revizuit la ultima rectificare bugetară, ținta de deficit bugetar la 6,9%, față de estimarea de 5% inițială. Peste pragul fixat la nivel european, de 3%, motiv pentru care România se află în procedură de deficit excesiv.
Însă guvernul Ciolacu s-a scutit singur prin OUG de obligația legală de a lua măsuri de austeritate după ce a dublat deficitul bugetar. Concret, prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 nu se aplică în anul 2024, după cum au indicat jurnaliștii de la G4 Media, chiar dacă acest articol de lege obligă guvernul să ia „măsuri adecvate” pentru scăderea deficitului bugetar dacă execuția bugetară la 6 luni arată o depășire cu mai mult de 0,5% din PIB a țintei de deficit.
Ciolacu nu ar fi trebuit să adopte o astfel de măsură, mai ales că raportul semestrial privind situația economică și bugetară publicat în acest an de Ministerul Finanțelor arată „un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar. Însă guvernul ar fi fost obligat să ia „măsuri adecvate” pentru scăderea deficitului bugetar.
Iar aceste măsuri pot fi traduse prin creșteri de venituri bugetare (adică creșteri de taxe și impozite) sau scăderi de cheltuieli bugetare (adică o reformă substanțială în administrație). Dar aceste măsuri, care a fi ajutat economia țării, ar fi viciat și scorul electoral al partidelor care guvernează România.
Pușculița secretă a guvernului
O altă soluție găsită de guvernul Ciolacu pentru a folosi discreționar banii publici este fondul de rezervă al guvernului. În vreme ce bugetul normal este stabilit prin dezbatere publică și are parte de amendamente ori modificări înainte de discutarea și adoptarea sa în Parlament, fondul de rezervă este la discreția Guvernului, iar guvernanții nu au nevoie de acceptul nimănui pentru a cheltui banii din sectorul destinat, în mod normal, situațiilor neprevăzute.
În mod normal, mecanismul este gândit a fi folosit în situațiile excepționale, când timpul scurt în care trebuie luate deciziile nu ar permite procedurile democratice ale dezbaterii publice și votului parlamentar. Însă România guvernată de Ciolacu întâmpină din ce în ce mai des situații neprevăzute, căci sute de milioane sau chiar miliarde de lei sunt folosite în fiecare săptămână din fondul de rezervă bugetară.
Conform Europa Liberă, guvernul a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023- octombrie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (adică 13 miliarde de euro). Mai exact 11% din întregul buget pe 2024. Guvernul Ciolacu a cheltuit în acest fel de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE până în 2023. Adică în 15 ani.
E scump, dar guvernul vede doar realizări
România este unul din cele două state membre UE în care prețul carburanților s-a majorat în ultimul an, în celelalte state fiind înregistrate scăderi, în medie cu 6,1%, în perioada august 2023- august 2024, potrivit datelor analizate de publicația economică Profit. Explicația e simplă pentru creșterea carburanților, politica fiscală agresivă a guvernului. Guvernul Ciolacu a adoptat două creșteri de accize, pe 1 ianuarie și pe 1 iulie, majorări care au condus la o creștere a prețurilor cu peste 10%, creșteri care au dat peste cap multe dintre IMM-uri, dar nu numai, situația fiind întrucâtva asemănătoare și în sectorul energetic, România fiind în continuare una din țările europene cu cele mai ridicate prețuri la energie.
Guvernanții spun că avem deficit mare pentru că facem investiții. Realitatea o spune Consiliul Fiscal European (organism consultativ independent al Comisiei Europene), care indică faptul că creșterea investițiilor publice este doar un pretext folosit de statele europene care depășesc ținta de deficit bugetar, în contextul în care deraierea finanțelor publice este în mare măsură o consecință a scăpării de sub control a cheltuielilor sociale, adică a pomenilor electorale și creșterilor salariale, nu a investițiilor.
Platforma Curs De Guvernare indică faptul că statele invocă, de obicei, creșterea deficitului bugetar pe seama creșterii investițiilor, însă realitatea arată că tocmai statele disciplinate financiar fac investiții mari, iar cele care fac deficite nesustenabile cheltuie banii pe măsuri considerate populiste.
– Cătălin MORARU