Ursula von der Leyen atacă virulent sprijinul lui Orbán pentru Rusia, într-un discurs dur în Parlamentul European.
Ursula von der Leyen l-a criticat dur pe Viktor Orbán, într-un discurs susținut în Parlamentul European, criticându-l pe premierul ungar pentru proximitatea cu Vladimir Putin, pentru faptul că a permis interferența Rusiei și Chinei în UE și acuzându-l că a dezamăgit poporul ungar, scrie Politico.
„Vreau să îl întreb”, a spus ea în timp ce se uita direct la Orbán: „I-ar învinovăți vreodată pe maghiari pentru invazia sovietică din 1956? Sau cehii și slovacii pentru represiunea sovietică din 1968? Sau lituanienilor pentru represiunea sovietică din 1991?” Întrebările retorice au fost întâmpinate cu aplauze din partea grupurilor politice pro-europene.
În trecut, Parlamentul a criticat-o pe von der Leyen pentru că a fost prea blândă atunci când a abordat problemele legate de statul de drept și drepturile omului în Ungaria.
Reacția sa față de politicile lui Orbán are loc cu câteva săptămâni înainte ca echipa de 26 de comisari europeni să se prezinte în fața Parlamentului pentru aprobare, iar Leyen are nevoie de sprijinul deputaților europeni pentru al doilea mandat. În cel mai recent discurs al său, în cuvinte neobișnuit de puternice, von der Leyen l-a criticat pe prim-ministrul ungar pentru că s-a aliat cu Putin.
„Misiuni de pace” fără mandat UE
La începutul celor șase luni în care Ungaria s-a aflat la conducerea președinției Consiliului UE, Orbán a mers în „misiuni de pace ” autodeclarate la Kiev, Moscova, Beijing și Washington și a pretins, fără autorizație, că reprezintă UE.
„Există încă unii care dau vina pentru acest război nu pe invadator, ci pe invadat. Nu pe pofta de putere a lui Putin, ci pe setea de libertate a Ucrainei”, a adăugat ieri von der Leyen.
După comentariile liderilor grupurilor politice din Parlament, un Orbán șocat a avut ocazia să răspundă și a declarat că „a fost surprins de ceea ce a spus președintele”.
„În mod deliberat nu am adus în discuție divergențele noastre, deoarece, în calitate de președinție a Consiliului, lucrăm în numele Europei. Nu este corect să vorbim despre aceste diferențe de opinie când aici vorbim despre președinție”, a spus el.
Péter Magyar, un fost membru al Fidesz care este acum principalul adversar al lui Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu prim-ministrul în timpul dezbaterii. Partidul lui Magyar, Tisza, stă bine în sondaje.
Orbán a adăugat că întreaga Comisie a devenit „o armă politică” în loc să fie neutră și să se concentreze pe protejarea tratatelor UE.
În ce privește competitivitatea, subiect în care von der Leyen și Orbán sunt de acord că UE are nevoie de investiții importante, președintele Comisiei a susținut că, în ciuda eforturilor UE de a stimula piața unică, există „un guvern care se îndreaptă exact în direcția opusă, îndepărtându-se de piața unică”.
„Cum poate un guvern să atragă mai multe investiții europene dacă, în același timp, discriminează companiile europene, impozitându-le mai mult decât pe altele?”, a adăugat ea.
Von der Leyen și-a completat atacul la adresa lui Orbán prin abordarea migrației, un subiect politic fierbinte și un subiect de discuție de lungă durată al premierului ungar, care a susținut cu o zi mai devreme, într-o conferință de presă, că țara sa este una dintre singurele care luptă pentru a ține migranții fără documente în afara Uniunii Europene.
„V-am auzit cuvintele”, a continuat von der Leyen, ”ați spus că Ungaria protejează frontierele și că infractorii sunt închiși în Ungaria. Cum se potrivește acest lucru cu faptul că anul trecut autoritățile au eliberat din închisoare traficanți și contrabandiști condamnați înainte de a-și încheia pedeapsa?”, a spus ea.
Ea a profitat de ocazie pentru a critica în continuare decizia recentă a Ungariei de a permite poliției chineze să patruleze în interiorul țării, precum și relaxarea din această vară a cerințelor de viză pentru cetățenii ruși, pe care a numit-o un „risc de securitate” pentru toate țările UE.
„Aceasta nu înseamnă apărarea suveranității Europei, ci o ușă din spate pentru interferența străină”, a declarat von der Leyen.
Von der Leyen și-a încheiat discursul cu un apel către poporul maghiar. „Suntem o singură familie. Povestea voastră este povestea noastră. Viitorul vostru este viitorul nostru. Zece milioane de maghiari sunt 10 milioane de motive bune pentru a continua să ne modelăm viitorul împreună”.
Schimb de replici început marţi
Liderul naționalist a venit la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției rotative a Ungariei la Consiliul UE, care durează până la sfârșitul lunii decembrie, potrivit agenției AFP.
„Uniunea Europeană trebuie să se schimbe”, iar președinția maghiară «dorește să fie catalizatorul acestei schimbări», le-a spus el deputaților europeni, subliniind în mod repetat lupta împotriva imigrației și punând la îndoială strategia Europei în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Au existat numeroase schimburi de replici în hemiciclu cu privire la apropierea sa declarată de Moscova, unde Viktor Orban a mers pentru a se întâlni cu Vladimir Putin în iulie, în contradicție cu pozițiile diplomatice europene.
Manfred Weber, liderul grupului de dreapta PPE din Parlamentul European, a criticat și el poziția Ungariei față de războiul din Ucraina.
„Călătoria dumneavoastră (la Moscova) nu a fost niciodată o misiune de pace. A fost un mare spectacol de propagandă pentru autocrați”, i-a spus Weber premierului ungar.
Vorbitorii de la centru și de la stânga spectrului politic și-au intensificat atacurile. „Nu sunteți bineveniți aici, aceasta este casa democrației europene”, a reproșat liderul ecologiștilor, Terry Reintke.
Viktor Orban a replicat tăios. „Aceasta este o intifadă politică, repetați minciunile stângii maghiare”, i-a criticat el pe deputații europeni.
Susţinător al lui Donald Trump
Marți, în fața presei la Strasbourg, Viktor Orban se dezlănțuise deja împotriva „elitelor europene de stânga și de centru”, arătându-și apropierea de Donald Trump și pledând pentru o „nouă strategie” privind Ucraina prin comunicarea „directă” cu Moscova.
De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban și-a consolidat controlul asupra puterii, restrângând în același timp drepturile opoziției, și s-a confruntat în mod repetat cu Bruxelles-ul pe tema migrației și a statului de drept.
În iulie, Comisia Europeană a publicat un raport în care se afirmă că Ungaria nu respectă standardele democratice ale UE, în special în ceea ce privește corupția, finanțarea politică, conflictele de interese și independența mass-media.
În cel mai recent episod al conflictului dintre Budapesta și Bruxelles, Comisia a anunțat că va trimite Ungaria în fața instanțelor europene cu privire la legea sa privind „suveranitatea”, pe care ONG-urile o consideră o nouă ofensivă pentru a reduce la tăcere controalele și echilibrele.
