Mai zilele trecute un amic mucalit de felul lui mi-a atras atenția asupra unei realități cât se poate de zdrobitoare. Problema nu e că trăim în România, ci că prea ne-am obișnuit să trăim românește. Și n-am putut decât să-i dau dreptate. Pentru că nu spațiul e problema, ci mentalitățile. Dacă pe timpul lui Ceaușescu, în manualele de geografie România era considerată o țară din sud-estul Europei, după ce individul a simplificat peisajul politic s-au schimbat multe, inclusiv poziționarea pe hartă. Nu mai suntem țară din sud-estul continentului, facem parte din Europa Centrală. Pentru cei cât de cât interesați de geografie, harta Europei Centrale arată foarte aiurea cu România pe post de adaos.
Ne vrem noi europeni, dar mai avem până departe. Deocamdată suntem români și asta nu o să se schimbe prea repede. Comentăm mult, analizăm la nivelul despicatului firului de păr în patru, dar când e vorba să acționăm îi lăsăm pe alții să o facă. Acesta este principalul motiv pentru care suntem conduși de cine suntem conduși și, când vine vorba despre aleși, mai sunt puține zile până când vom afla nu că se poate și mai rău, ci cât de rău.
Și, dacă tot am adus vorba de rău, știm deja că, după alegeri, numai bine nu ne va fi. Cei aflați actualmente la butoane dau asigurări că nu vor crește taxele și impozitele cu condiția să-i votăm tot pe ei, dar și că România se va dezvolta ca în povești, ceea ce nu prea e posibil. Adică nu e posibil să păstrezi același nivel de taxare și să dezvolți România în condițiile unui deficit uriaș. Fără doar și poate, guvernanții ne vor lua mai mulți bani. Deja o fac… Prețurile la alimente și produsele de bază au crescut enorm și, deși există soluții binecunoscute prin care această situație putea fi evitată sau măcar atenuată, pe nimeni nu a interesat să le aplice. Creșterile de prețuri ajută statul, nu cetățeanul. Statul încasează mai mult fără să facă vreun efort, chiar dacă asta vine la pachet cu consecințe de durată. Dar ai noștri știu să trăiască de azi pe mâine, prea puțină grijă pentru ziua de poimâine.
Mai nou, guvernanții pregătesc terenul să bage mai mulți bani în buzunarele românilor puși pe reciclat. Cică autoritățile lucrează la un set de măsuri în urma cărora garanția pentru ambalajele reciclabile se va dubla. Oficial, e vorba despre îmbunătățirea colectării. Neoficial vorbim de mai mulți bani pentru stat.
A trecut aproape un an de când a sistemul Garanție-returnare a devenit operațional și problemele încă nu au fost rezolvate. Prea puține automate, prea mult timp pierdut în fața acestora, prea multe defecțiuni și mult prea puțin interes din partea statului. Indiferent cât va fi taxa de reciclare, o parte din ambalaje tot nu vor ajunge acolo unde le este locul. Ce se întâmplă cu banii plătiți pentru acestea? Rămân la vânzător? Ajung la stat după ce se fac anumite deconturi? Nu ne spune nimeni, dar bănuiesc că, de vreme ce guvernanții iau în calcul majorarea taxei, o parte din bani ajung la ei. Deocamdată ambalajele sunt colectate, dar cum stăm cu reciclarea în adevăratul sens al cuvântului? Și la acest capitol cei responsabili sunt zgârciți cu datele concrete. S-avem iertare, ce este colectarea fără reciclare? Nu mare lucru…
E foarte probabil ca după alegeri să ni se prezinte o legendă nouă. Știți, strângem ambalaje, dar trebuie să le și reciclăm și nu prea dispunem de fabrici. Dar, dacă acceptați să plătiți un leu și să primiți doar cincizeci de bani înapoi… Știți, la fel cum e cu taxa verde pentru electrocasnice. O plătești, dar statul, din banii respectivi, nu face nimic concret pe linie de ecologizare.
Da, vom face fabrici de reciclare, dar din banii cetățenilor care, iată, au colectat la nivel superior și ceea ce avem pe etapa de prelucrare nu prea mai face față. Așa că, dacă țineți la mediu, facem taxa aia pe din două. E înșelătorie grosolană ceea ce ne pregătesc aleșii – chiar dacă ne vor returna întreaga taxă de un leu -, dar încă le merge pentru că, așa cum spuneam mai sus, mentalitatea e de vină. Lasă că trece și asta… Trebuie să ne revoltăm, dar nu sunt eu cel care să dea primul cu piatra. Curat românește.
