La aproape un an de la startul Sistemului Garanție-Returnare, prin care cetăţenii primesc înapoi câte 50 de bani pentru fiecare recipient din plastic, sticlă sau metal pe care îl returnează, programul se dovedeşte, ca orice demers românesc, unul plin de hibe.
La Botoşani, rezultatele programului se simt. Astfel, botoşănenii au ajuns, în medie, să ducă la automate 4 milioane de ambalaje pe lună. Dacă în luna mai totalul a fost de 1,5 milioane de recipiente returnate, în luna august botoşănenii au returnat peste 6,5 milioane. Potrivit statisticilor asta înseamnă aproape jumătate din cât au consumat.
„Făcând o comparație cu anii anteriori, cantitatea de ambalaje abandonate este mult mai mică, dar cu toate acestea am observat la ultima campanie Let’s do it România că sunt abandonate și ambalaje cu sigla SGR, ambalaje care poartă acea taxă de 0.50 de bani. Ar trebui atât UAT-urie, cât și ADI să realizeze mai multe campanii de conștientizare și informarea cetățenilor privind cum se colectează deșeurile, ce presupune colectarea deșeurilor separat”, a precizat comisarul şef Cristina Kashyap, şeful Gărzii de Mediu Botoşani.
O hibă majoră în privinţa acestui program o reprezintă modul de colectare a ambalajelor. Astfel, acestea pot fi returnate în puncte de returnare din magazine, manual- direct la vânzător sau automat- la aparatele de preluare a ambalajelor. Ambele metode au însă mari neajunsuri.
Aparate abonate la defecţiuni
Aparatele de preluare a ambalajelor sunt în număr redus la Botoşani şi se defectează extrem de des. Din acest motiv, cozile sunt mai mereu interminabile. În weekend mai ales sunt timpi mari de aşteptare la mai toate centrele deschise, deoarece atunci oamenii au mai mult timp la dispoziţie. Dacă la rând sunt persoane care au câteva zeci sau chiar sute de recipiente, procesul se prelungeşte şi mai mult. De asemenea trebuie luate în calcul şi momentele când aparatele se blochează şi este necesara intervenţia personalului din magazin.
Din acest punct de vedere probleme sunt şi la nivel naţional. Asta deoarece în țară există în total 4.000 de automate RVM de returnare. În comparaţie, în Danemarca, o ţară cu nici şase milioane de locuitori, există 14.500 astfel de staţii de colectare.
Şansele ca numărul aparatelor să fie suplimentat masiv în România este redus. Asta din cauza faptului că acestea au un preţ destul de piperat, respectiv 20.000 de euro pentru unul cu o gaură pentru colectare şi 49.000 de euro pentru unul cu două găuri de colectare. Mai mult acestea trebuie cumpărate de către comercianți din bani proprii și numai de la firme agreate de către RetuRO, iar amortizarea costurilor unui aparat se face în trei-patru ani. Chiar dacă ar putea trece peste aceste impedimente sunt şi multe magazine care efectiv nu au loc pentru astfel de aparate.
Comercianţi în pierdere
Situaţia nu stă mai bine nici în ceea ce priveşte colectarea manuală, unde preluarea recipientelor trebuie să o facă vânzătorul din magazin. Mulţi comercianţi refuză să mai facă asta din cauza procesului greoi. Astfel, un angajat trebuie să scaneze manual, cu un telefon, fiecare recipient. Aplicaţia dă, însă, de multe ori rateuri sau intervin blocaje, iar procesul dureaz şi aici mult.
O altă problemă invocată de comercianţi în ceea ce priveşte colectarea manuală este aceea că aceştia ajung să iasă în pierdere. „Foarte mulţi comecianţi s-au plâns că au avut şi 50% din ambalaje refuzate de cei de la RetuRO. Cu alte cuvinte, au pierdut jumătate din acei bani. Unii fac astfel procesul tot mai greoi, în speranţa ca oamenii nu vor merge la ei, ci la acele aparate”, spune un specialist din sistem.
Legea prevede sancţiuni, dar nu spune cine le poate aplica
O altă mare hibă în acest program o reprezintă însăşi legea de aplicare. În prezent patru instituţii au competenţe de control a bunei desfăşurări a programului, respectiv Garda de Mediu, Administraţia Fondului de Mediu, Protecţia Consumatorului şi Poliţia. Doar că surpriza vine în momentul aplicării sancţiunilor.
„Sunt prevăzute sancţiuni între 20.000 şi 40.000 de lei. Comercianţii sunt obligaţi să accepte ambalajele SGR returnate de la consumatori, indiferent de unde a fost achiziţionat ambalajul şi fără a condiţiona acceptarea ambalajului. Doar că aplicarea sancţiunii nu este prevăzută în dreptul niciunei instituţii”, susţine un specialist în domeniu.
Sute de milioane de lei lăsaţi garanţie
Potrivit cifrelor oficiale, în primele opt luni din 2024, în România au fost puse pe piaţă 1,9 miliarde ambalaje de plastic cu sigla SGR, 874 de milioane de ambalaje de metal şi 697 milioane de sticle. Rata de returnare a variat de la 35% la 39% în funcţie de tipul materialului. Ca volum, au fost puse pe piată 65.424 tone de ambalaje de plastic, 12.179 tone de ambalaje de metal şi 179.317 tone de sticlă.
Rata de returnare cea mai mare este la plastic, cu o pondere de 39%, urmată de metal, cu 36% şi sticlă cu 35%. Practic, populatia a adus la centrele de colectare în primele opt luni din an 770 milioane de ambalaje de plastic, 318 milioane ambalaje de metal şi 246 milioane de sticle. Cu alte cuvinte, peste 60% din ambalaje nu au fost returnate, fie din cauza populaţiei, reticente sau indolente, fie a sistemului care dă greş de tot mai multe ori.
Un calcul arată că, până în prezent, 230 de milioane de lei au rămas în conturile SGR prin neridicarea garanţiei pe recipiente. Din totalul ambalajelor predate către RetuRO, 86% dintre cele de plastic au ajuns deja în instalatiile de reciclare, dar procentul scade la 48% în cazul celor de metal şi 54% la sticlă.
România trebuie să realizeze un sistem integrat de management al deșeurilor ca țintă în PNRR și trebuie să atingă o țintă de colectare de PET-uri de 77% până în 2025.
Ce recipiente pot fi reciclate
În Sistemul Garanție-Returnare pot fi returnate recipiente cu un volum cuprins între 0,1 şi 3 litri, marcate cu un logo SGR. Pe lângă logo, o altă modalitate de identificare a ambalajelor SGR este informatic, practic un cod de bare existent pe recipient, care va fi scanat de aparatele echipamentelor inteligente de colectare, pe care le vedem de regulă amplasate în supermarketuri.
Ca să fie primite înapoi, recipientele trebuie să fie în stare bună: eticheta intactă, ambalajul curat, şi să aibă capac, altfel riscaţi să vă întoarceţi tot acasă cu ele, pentru că aparatele de colectare vor putea respinge ambalajul în cazul în care nu este conform. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, adică acei 50 de bani, fără să fie nevoit să prezinte bonul fiscal. Clientul va primi sub formă de voucher contravaloarea garanţiei, care va fi scăzută din valoarea cumpărăturilor făcute în acel magazin, dar se poate opta şi pentru primirea valorii în bani.
Atenţie: aceste vouchere SGR se acceptă doar la comerciantul de la care le-aţi primit, deci nu puteţi să le folosiţi şi la un alt magazin.
