Cu cât se apropie sezonul rece, observăm că ploșnița sau „gândacul puturos marmorat” (Halyomorpha Halys), o insectă provenită din Asia de Est, încearcă să intre în casele noastre pentru a se adăposti.
Gândacii, care au aproximativ 2 cm lungime, sunt de obicei de culoare cenușiu-maronie și se adună la tocurile ferestrelor sau în fisurile din pereți, în căutare de un loc cald pentru iarnă.
Totuși, oricât de dezagreabile ar părea, impactul real al acestor insecte este asupra culturilor (mai ales livezile sunt afectate), conducând la creșterea tratamentelor chimice sau modificarea culturilor agricole.
,,Nu sunt dăunătoare omului, nici animalelor”
Potrivit Ziarul de Iaşi, pentru om, așa cum a subliniat Mihai Tălmaciu, entomolog în cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii (USV), ploșnițele sunt inofensive, nu înțeapă și nu transmit agenți patogeni. Pot fi ținute în mână, dar dacă sunt strivite, eliberează un miros neplăcut și persistent, așa cum este bine cunoscut, creând mai degrabă o senzație de jenă.
,,Nu sunt dăunătoare omului, nici animalelor. Doar plantelor. Creează disconfortul ăsta că le vezi. Dar se duc la iernat, în frunzare, în resturi vegetale. Nu sunt de interior, să se înmulțească în continuare, să facă probleme. Ploșnițele sunt «dăunătoare» doar cât le vezi, din cauza mirosului lor specific, îți dispare pofta de mâncare. Pe mine, nu că sunt entomolog, nu mă deranjează nici să le văd. Cei care nu sunt obișnuiți cât de cât, se sperie. Dar v-am spus, nu sunt probleme cu ele, pentru că nu se înmulțesc. Le vedem, probabil, dacă dimineața e mai rece, undeva unde e mai cald, unde nimeresc”, a spus specialistul.
Alte opțiuni de apărare în afară de utilizarea pesticidelor și a metodelor de prevenire a intrării acestora în locuințe (plase, sigilarea fisurilor, orificiilor și crăpăturilor) nu prea există. Pe de altă parte, adevăratele probleme le pot cauza ploșnițele de saltea.
,,Cele de pat sau de saltea sunt foarte mici, nu le văd oamenii pe geam. Și sunt greu de identificat. Dacă vorbim despre cele de saltea, a venit cineva la mine acum câțiva ani și era disperat. Voia să plece din casă, să dea foc la tot, pentru că tot nu scăpa de ele”, a mai spus acesta.
Ce trebuie să știm despre aceste insecte
Conform ,,The Conversation”, ploșnița se hrănește cu sucul plantelor, inclusiv frunze, fructe sau muguri: mai mult de 120 de tipuri de plante, mai ales arbori, pot fi folosite pentru reproducere. Totodată, se adaptează foarte bine la mediu, fiind capabil să se miște eficient în stadiul de larvă și să zboare fără dificultate în stadiul de adult. Pot avea o reproducere de două ori pe an și femelele pun aproximativ 200 de ouă.
După perioada de reproducere, adulții intră în hibernare și caută un adăpost pentru iarnă. Apoi, primăvara, încearcă să iasă de pe unde s-au ascuns și pleacă pentru a se reproduce.
,,De obicei, larvele lor apar începând din luna mai, acum depinde de specie, prin august-septembrie se retrag la iernat și ies la primăvară. Majoritatea insectelor, dar astea chiar mai devreme. Unii le numesc «generații de toamnă» impropriu, primăvara iese adultul, se împerechează, depun ouă, prin mai-iunie larvele, iar apoi apar adulții. De regulă, au o generație. Sunt și specii cu două generații, dar nu are legătura că sunt de vară sau de toamnă, ele de acum hibernează, caută să hiberneze”, a conchis specialistul.
