Autorităţile judeţene şi nu numai au reuşit, încă o dată, să dea dovada neputinţei şi a superficialităţii când vine vorba de a face ceva pentru botoşăneni. Prezentat cu atâta fast şi mândrie, chiar şi cu mari întârzieri faţă de data preconizată, heliportul din municipiul Botoşani este folosit mai mult pentru pozele oficialităţilor şi doar când este vreme frumoasă. Au ajuns să o recunoască, chiar dacă pe jumătate, chiar şi cei care operează acest heliport.
Deşi „Monitorul de Botoşani” a fost singurul ziar din judeţ care a prezentat în dese rânduri problemele de la heliport, de la lipsa terenului necesar, până la locaţia extrem de problematică, problemele vecinilor din zonă sau dificultăţile exprimate chiar de piloţi la aterizare/decolare, nimeni nu a părut să-şi bată capul cu adevărat cu acest proiect, singurul scop fiind de a-l duce la bun sfârşit. Aşa se face că, la nici un an de la inaugurare, heliportul stă mai mult nefolosit. Asta deşi elicopterul SMURD aterizează uneori şi de două ori pe zi în municipiul Botoşani, însă piloţii de la Iaşi preferă terenul de sport de la Unitatea Militară 01189. Locul în care, de altfel, se ateriza şi până la inaugurarea heliportului.
1,5 milioane de lei băgaţi în heliport
Problemele au început să se resimtă tot mai pregnant din luna iulie. De atunci şi până în prezent, elicopterul SMURD a aterizat 12 ori în municipiul Botoşani. Dintre acestea, aproape 10 aterizări au fost efectuate pe terenul UM01189, în ciuda existenţei heliportului în care s-au investit peste 1,5 milioane de lei.
Motivele au fost variate, de la condiţii atmosferice neprielnice, cum ar fi câteva coduri meteo de vânt pentru Botoşani, până la dorinţa piloţilor de a ateriza în siguranţă, ceea ce heliportul nu le oferă.
Piloţii nu îl consideră sigur
Reprezentanţii IGAv recunosc, şi nu prea, problemele pe care le pune aterizarea/decolarea pe heliport.
Într-un răspuns pentru „Monitorul de Botoşani”, cei de la Bucureşti spun că „în cadrul misiunilor operative, decolarea şi aterizarea se execută la aprecierea şi decizia comandantului de echipaj, după evaluarea locului de aterizare/decolare la/de la intervenţie, cu respectarea legislaţiei şi regulamentelor în vigoare, vizând siguranţa persoanelor aflate la bord, a aeronavei si a mediului înconjurător. Referitor la misiunile precizate de dumneavoastră, vă informăm că, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, comandantul de echipaj a luat decizia de a ateriza pe terenul din cadrul UM 01189, cu informarea prealabilă a personalului care asigura transportul victimelor/pacienţilor la/de la elicopter”, arată căpitanul Eugen Frcosu, purtătorul de cuvânt al IGAv.
Cu alte cuvinte, piloţii nu consideră sigur heliportul de cele mai multe ori. Asta în condiţiile în care de multe ori aceştia comunică direct de la plecarea din Iaşi că vor ateriza la unitatea militară, fără a mai lua în calcul măcar heliportul.
Una dintre problemele invocate de piloţii de la baza aeriană din Iaşi este spaţiul mic de manevră pe heliport. Din cauza unui perete fonoabsorbant de o parte şi a unor case de alta, aparatul de zbor nu poate devia aproape deloc de la traiectorie în momentul aterizării sau decolării. Ori, tocmai spaţiul îngust crează o serie de curenţi care pot devia aparatul de zbor când se află la doar câţiva metri de sol. Atunci este și în poziţia cea mai vulnerabilă.
Nicio aterizare nocturnă
Mai mult, suprafaţa care a fost inaugurată şi sfinţită de şefii judeţului este, teoretic, autorizată şi pentru zboruri de noapte. Nici măcar un astfel de zbor nu a fost, însă, efectuat de la inaugurare şi până în prezent. De altfel, acesta fusese unul dintre principalele atu-uri prezentate la inaugurare.
„Este un proiect de suflet, întrucât vine în continuarea primului proiect în care SMURD-ul a fost implementat în Republica Moldova. Și care vine ca o continuare a îmbunătățirii serviciilor medicale de urgență. Ne aflăm la inaugurarea heliportului Botoșani, primul aerodrom certificat în județul Botoșani. Era nevoie, întrucât în întreg județul Botoșani nu există un aerodrom certificat. În mod special acesta aduce un plus pentru zborurile de noapte”, a declarat la acea vreme inspectorul general de flotilă aeriană, Cătălin Paul Dache.
De la idee la inaugurare au trecut cinci ani
Ideea unui heliport a fost pusă pe tapet în 2018. Evident, președinta CJ, pesedista Doina Federovici, pe atunci senatoare, se lăuda că a sprijinit ideea. Nici nu se putea altfel. Până la heliport, elicopterele medicale aterizau la marginea orașului, pe un teren de sport al MApN sau la Poligonul ACR. Pe timp de noapte bolnavii erau trimiși la aeroportul Salcea și preluați de acolo. A apărut proiectul european ce acorda finanțare europeană pentru heliporturi în șapte orașe din România și Republica Moldova. Unul dintre orașe era Botoșani. În 2019 a început proiectarea și studiul de fezabilitate, identificarea terenului.
Construcția efectivă a început abia în vara lui 2022 și s-a încheiat în decembrie 2022, cu puțin timp înaintea expirării perioadei de finanțare. Dacă nu era gata până la finele anului se pierdea finanțarea și pentru celelalte orașe, deci am dat emoții cu heliportul nostru la o grămadă de lume. Cel din Botoșani a costat 1,5 milioane lei.
Din 2022, heliportul a fost nefolosit până la inaugurarea de la finele lui octombrie 2023.
La inaugurare, şefa judeţului îl prezenta ca o mare realizare. „Astăzi se finalizează, practic, un proiect foarte important pentru județul nostru. Pentru mine este un proiect de suflet și am luptat ca acest proiect să fie implementat aici, la Botoșani. Noi, ca autoritate locală, îl considerăm ca fiind parte componentă a sistemului de modernizare a sănătății botoșănene pentru că avem foarte multe investiții și această investiție, practic, o considerăm o continuare a modernizării sistemului sanitar”, spunea Doina Federovici, președintele CJ Botoșani.
Ce e heliportul din Botoșani
Heliportul din Botoşani este, în fond, o platformă betonată, cum are orice gospodar în curte. Evident, caracteristicile sunt altele, dar în mare asta înseamnă un heliport la sol, o platformă betonată și un drum de acces.
Heliportul din Botoșani situat pe strada Uzinei nr. 3 (lângă sediul ISU) are 15×15 metri, balizaj și semnalizare aferentă pentru aterizarea pe timp de noapte și un drum de acces spre platforma respectivă. Poate ateriza un singur elicopter, nefiind loc pentru două aparate de zbor. Mai mult, nici noile elicoptere Black Hawk de la SMURD nu pot ateriza acolo. Deci nu e o mare minune a ingineriei, nici o realizare extraordinară. Este doar o platformă betonată și vopsită cu diverse simboluri, balize, lumini de noapte, drum de acces. În orice țară normală doar se anunța darea în folosință, la Botoșani s-a făcut o serbare.
O analiză cu privire la povestea heliportului puteţi citi aici: – https://www.monitorulbt.ro/localbt/2023/10/30/cum-a-ajuns-un-heliport-din-expresia-neputintei-in-evenimentul-anului-la-botosani/
