Preţul pe piaţa spot din România a crescut foarte mult, chiar dacă nu mai sunt temperaturi caniculare, în condiţiile în care un reactor nuclear de la Cernavodă este oprit
Energia electrică este tranzacţionată pe bursa românească (Piaţa Zilei Următoare) la un preţ dublu faţă de pieţele vestice. Preţul pe piaţa spot din România a crescut foarte mult, chiar dacă nu mai sunt temperaturi caniculare, în condiţiile în care un reactor nuclear de la Cernavodă este oprit. Potrivit HotNews, este o situaţie similară celei din luna iulie, când preţurile au explodat, după ce Unitatea 1 a fost oprită exact când temperaturile au început să revină la normal.
Energia care va fi livrată miercuri, 28 august, a fost tranzacţionată pe Piaţa Zilei Următoare cu un preţ mediu de 190 euro / MWh. În condiţiile în care piaţa românească este direct conectată cu ţările din jur, preţuri mari sunt şi în Bulgaria (190 euro / MWh) şi Ungaria (183 euro / MWh).
Pentru comparaţie, în ţările vestice, energia este tranzacţionată pe pieţele spot la preţuri de două ori mai mici: Franţa (89 euro / MWh), Germania (96 euro / MWh), Spania (108 euro / MWh).
Cum cresc preţurile
În urmă cu două zile, energia din România era vândută cu un preţ mediu de 163 euro / MWh. Şi acesta era un nivel ridicat faţă de vestul Europei, unde preţurile se menţin constant în jurul valorii de 90 euro / MWh. Acest preţ ridicat în România era pus pe seama caniculei.
Deşi a trecut perioada caniculară, preţurile nu au scăzut, ci dimpotrivă, motivul fiind oprirea Unităţii 1 de la Cernavodă. Unitatea 1 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional în data de 26 august 2024 din cauza unei disfuncţionalităţi în partea clasică a centralei, la protecţia unui transformator de evacuare putere.
O situaţie similară a avut loc în luna iulie. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a mai deconectat automat de la Sistemul Energetic National în seara zilei de 19 iulie 2024, tot la final de perioadă caniculară şi tot din cauza unei disfuncţionalităţi în partea clasică a centralei. A fost reconectată cinci zile mai târziu.
În iulie, când sistemul energetic a funcţionat timp de cinci zile fără un reactor, preţurile energiei pe bursă au explodat, ajungând să fie cele mai mari din Europa. Pe PZU – Piaţa Zilei Următoare, preţul mediu al energiei electrice ajunsese la 196 euro / MWh, în România. În vestul Europei, preţul era în jurul a 60 de euro.
Cine câştigă
În condiţiile în care Unitatea 1 are o putere de 700 MW, deconectarea acesteia duce la un deficit de aproximativ 10% din necesarul de consum zilnic. Acesta va fi acoperit, pe perioada deconectării, din creşterea importurilor.
De asemenea, când este deconectată brusc o unitate nucleară şi când se produc dezechilibre mari în furnizarea de energie, intervin firmele care se ocupă cu echilibrarea pieţei.
Pe această piaţă tranzacţionează Transelectrica, câţiva producători, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia, unele firme de furnizare dar şi firme cu capacităţi de stocare.
Printre principalii jucători se află Megalodon Storage, controlată de firme austriece, care are un sistem de stocare de 7 MW la Căciulaţi. Având sistem de stocare, poate fi unul dintre actorii cu poziţie dominantă în această piaţă. Un alt jucător este Nova Power & Gas, firma care împreună cu Nuclearelectrica a înfiinţat compania de proiect care se ocupă de mini-reactoarele nucleare de la Doiceşti.
Pe această piaţă de echilibrare, energia s-a tranzacţionat în această perioadă şi cu 16.000 lei/MWh (3.200 euro / MWh). Cu cât este tranzacţionată energia mai scump, cu atât câştigă statul mai mult la Fondul de Tranziţie Energetică.
În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligaţi să plătească o contribuţie la acest fond, în procent de 100% din diferenţa dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro / MWh).
Această contribuţie este aplicabilă şi pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro. Formula de calcul a contribuţiei este stabilită în aşa fel încât aceştia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.
Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi cu peste 5 miliarde de euro.
