România se confruntă cu un scenariu sumbru pentru economia națională, din cauza răspândirii rapide a pestei rumegătoarelor mici, o boală virală care face ravagii în rândul oilor și caprelor. Cu peste 230.000 de animale afectate, specialiștii avertizează că, dacă statul nu va acționa rapid, pierderile financiare ar putea atinge 72 de milioane de euro.
În prezent, 56 de focare de pestă au fost confirmate în patru județe – Ialomița, Tulcea, Constanța și Timiș. Virusul, extrem de contagios și mortal în proporție de 70%, pune în pericol o industrie vitală pentru economia țării. România, al doilea cel mai mare crescător de oi din Uniunea Europeană, riscă să-și vadă exporturile complet blocate, afectând grav veniturile fermierilor și bugetul național.
„Pierderile economice sunt colosale”, avertizează Teodor Harabagiu, directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Botoșani. 20 de state au suspendat deja importurile de ovine și caprine din România, ceea ce adâncește criza. „Din 26 de țări partenere, doar șase mai importă oi de la noi. Blocarea exporturilor înseamnă o lovitură grea, având în vedere că România are o valoare de export de 600 de milioane de euro”, a mai arătat directorul DSVSA Botoșani.
La rândul lor, fermierii urmăresc cu atenție ce se întâmplă. Ionică Nechifor, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Moldoovis, avertizează că neglijența autorităților ar putea duce la pierderi masive. „Dacă exporturile rămân blocate, fermierii vor fi forțați să suporte costuri uriașe de furajare, iar pierderile estimate se ridică la 72 de milioane de euro”, a subliniat acesta.
Situația este agravată și de blocarea comerțului cu carne de oaie de către Comisia Europeană. În acest context, Nechifor solicită investiții în zootehnie pentru a asigura un control sanitar-veterinar strict și pentru a sprijini fermele de reproducție, vitale pentru menținerea raselor autohtone.
Încă nu se știe cum a pătruns boala în România, fiind vorba de o infecție specifică Africii și Asiei. Se fac anchete la nivel european și național, dar suspiciunile se îndreaptă spre neglijența la importurile de animale, care nu au fost controlate corespunzător. Prima formă de protecție este respectarea cu strictețe a măsurilor de prevenție – astfel, achiziția de animale ar trebui să se facă doar pe baza documentelor emise de medicii veterinari. La fel, transportul animalelor ar trebui să se facă numai cu respectarea normelor de prevenție. Totodată, oamenii ar trebui să-și schimbe echipamentul când intră în contact cu animalele pentru a nu purta virusul din zonele contaminate în spațiile și fermele proprii. Până și achiziția de carne ar trebui să se facă numai din surse autorizate, sub control veterinar.
Acest scenariu negru pentru zootehnia românească arată cât de vulnerabilă poate fi economia unei țări atunci când nu sunt luate măsuri adecvate pentru protejarea unui sector atât de important.
