Lacul cu nuferi din comuna Mihai Eminescu a devenit victima ignoranței autorităților. Cu toate că obiectivul prezintă un potențial turistic ridicat, zona se transformă treptat într-o rușine.
Vizitatorii spun că puțina apă care a mai rămas leagănă resturi aruncate la întâmplare, iar pădurea devine un refugiu pentru distracții poluante.
„Pe lângă secetă, 80% este mizeria tratată cu indiferență de cine are în administrare acest loc sacru. Ar deveni superb dacă ar avea puțină atenție”, a spus un botoșănean. De aceeași părere este și o altă botoșăneancă care susține că „pe lângă secetă, nici măcar nu este curățat, cam lasă de dorit, fiind un loc care atrage multă lume, păcat”.
Reacțiile negative cu privire la aspectul jalnic al zonei nu se opresc aici. „Săracul Lac cu nuferi uitat de autorități. O baltă aproape secată, plină de vegetație care nu are ce căuta acolo, sărmanii nuferi. Păcat de zonă, un loc abandonat. Ei chiar nu observă acest lucru?”, a fost dilema unei botoșănence.
Speranțe pentru investiții semnificative
Anul trecut, în iulie 2023, „Monitorul” scria despre accesarea unei finanțări europene prin Programul Operațional de Asistență Tehnică de către Consiliul Județean (CJ) în vederea realizării documentației tehnice pentru modernizarea, extinderea şi valorificarea durabilă a patrimoniului gestionat de Memorialul Ipotești. Studiul de fezabilitate prevedea investiții semnificative pentru îmbunătățirea obiectivului turistic.
S-a propus instalarea unor noi elemente de mobilier stradal, precum toalete ecologice, bănci de odihnă, coșuri de gunoi și un foișor, montarea unor indicatoare turistice și plăci de informare şi realizarea unui sistem de supraveghere video. De asemenea, documentația prevedea dotarea lacului cu sistem de iluminat decorativ și amenajarea unui spațiu de agrement în poienița din mijlocul pădurii.
Planuri de reabilitare spulberate de legislaţie
Planurile au fost spulberate, însă, de prevederile legislative. Instituțiile avizatoare declinau legalitatea intervențiilor realizate la mai mult de 50 de metri de pădure, excepție făcând lucrările de reparație și întreținere asupra infrastructurii existente.
Presă amăgită cu întrebări „în lucru”
De mai bine de un an, reprezentanții CJ nu au mai făcut nici un anunț cu privire la finanțare. Astfel, în contextul secetei din această vară, a obiceiurilor poluante ale unor vizitatori și a ignoranței autorităților, reporterii „Monitorul” au încercat să afle dacă există planuri pentru salvarea lacului, care a devenit mai degrabă o baltă.
Așadar, reporterii au luat legătura cu Doina Federovici, președintele CJ Botoșani. Inițial, aceasta a spus că va pune întrebările „în lucru” și a dat asigurări ca va reveni cu răspunsuri, însă, după mai multe zile, aceasta nici nu a deschis mesajul cu întrebările adresate pe una dintre platformele de comunicare, semn că situația jalnică a Lacului cu nuferi nu este pe lista de priorități a șefei de la județ.
Istoria Lcului cu nuferi
Istoria „Lacului cu nuferi” începe în anul 1988, când secretarului Comitetului Judeţean al PCR Botoşani, Lazăr Băciucu, i-a venit ideea creării acestuia după cunoscuta poezie a poetului. Timp de un an s-a muncit la defrişarea zonei, la colmatarea ştioalnei din pădure, la conturarea albiei de astăzi a lacului şi la construirea din nuiele, pământ şi pietre a insulei din mijlocul apei.
Pentru că în zonă nu creşteau nuferi, aceştia au fost aduşi şi plantaţi aici de la Vorona, unde se regulariza un curs de apă, iar nuferii albi şi galbeni erau în pericol. Astfel, lacul pregătit pentru 15 iunie 1989 semăna leit cu cel descris în poezia „Lacul”.