Într-o ședință online desfășurată vineri, 26 iulie, Consiliul Județean Botoșani a votat în unanimitate nu mai puțin de 19 proiecte de hotărâri. Deși la întrunire au participat 30 de aleși, discuțiile au fost reduse la minimum, iar votul a avut loc fără nicio obiecție. Singurul moment de interpelare a venit din partea consilierului județean PNL Mirela Saucă, care a ridicat întrebări importante despre situația financiară a Consiliului și despre moștenirea lăsată la final de mandat.
Întrebări cheie despre îndatorarea Consiliului Județean
Mirela Saucă, consilier PNL, a solicitat conducerii CJ să ofere informații clare despre gradul de îndatorare al Consiliului la finalul acestui mandat, precum și o listă a proiectelor finalizate și a celor care mai sunt în curs de desfășurare cu gradul de finanțare pentru fiecare dintre ele. „Pentru mine și pentru colegii mei consilieri liberali, chiar dacă am fost patru ani în minoritate, este important ce lăsăm în urmă (…) Ceea ce nu știu botoșănenii și nici noi, consilierii județeni, este gradul de îndatorare al Consiliului Județean la această dată”, a spus Mirela Saucă. Ea a subliniat că este esențial ca publicul și consilierii să fie informați despre datoriile curente ale CJ pentru a putea evalua corect impactul deciziilor financiare asupra bugetelor viitoare.
Promisiuni de transparență din partea conducerii
Președintele în funcție al Consiliului Județean, Doina Federovici, a promis că va răspunde în scris la întrebările consilierului PNL, dar a menționat că este necesar ca solicitările să fie trimise și în format scris din cauza problemelor de sunet din timpul ședinței. „Va fi o predare de ștafetă firească, normală, fără niciun fel de probleme. La toate întrebările dumneavoastră veți primi răspunsuri în scris, la fel cum am făcut-o și până acum cu foarte multă transparență”, a afirmat Federovici, asigurându-i pe consilieri că vor primi toate detaliile necesare.
Investiții și întrebări despre viitorul financiar
Reacția Mirelei Saucă a venit în contextul în care unul dintre proiectele discutate în ședință a vizat aprobarea unui credit de angajament pentru acțiuni multianuale, acoperind perioada 2024-2025. Acesta include două investiții – lucrările de consolidare pentru reducerea riscului seismic și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii Protecției Civile, precum și achiziționarea de microbuze hibride plug-in pentru elevi. Costul total al acestor inițiative se ridică la peste 27 de milioane de lei, dintre care 7,6 milioane sunt destinate clădirii Protecției Civile, iar restul de 19,4 milioane de lei pentru microbuze școlare. Finanțarea va fi asigurată parțial din bugetul CJ pe 2024 (18,1 milioane lei) și din bugetul pe anul următor (8,9 milioane lei).
Însă, aceste planuri nu vin fără provocări pentru că se pune problema impactului financiar al acestor credite de angajament asupra bugetelor viitoare ale județului. Creditele de angajament, deși esențiale pentru proiectele pe termen lung, pot pune presiune pe bugetele viitoare, fiind nevoie de plăți consistente pentru cheltuielile angajate în prezent.
Risc de îndatorare și viitorul economiei locale
Creditele de angajament sunt sume destinate angajării de cheltuieli multianuale, atrăgând efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare. Pe de o parte, aceste investiții sunt necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice. Pe de altă parte, ele pot crea presiuni financiare semnificative pe termen lung, mai ales în condițiile în care resursele financiare ale județului sunt limitate. Majoritatea fondurilor provin din sume de echilibrare de la bugetul național, ceea ce ar putea accentua deficitul bugetar.
Existența unor credite de angajament mari poate transforma bugetul multianual într-un „buget paralel,” cu implicații serioase asupra stabilității financiare pe termen lung. Pe măsură ce acest buget crește, cheltuielile curente ar putea fi afectate, limitând capacitatea de investiție în alte domenii importante.
Calitatea investițiilor publice, un punct cheie
Este evident că județul Botoșani are nevoie de investiții strategice care să modernizeze infrastructura și să susțină bunăstarea comunității. Totuși, experiențele trecute au arătat că o creștere rapidă a alocărilor bugetare nu garantează și calitatea investițiilor. Important este nu doar să se demareze noi proiecte, ci și să existe garanții că fondurile sunt utilizate eficient și că aduc beneficii reale comunității. Prin urmare, planificarea bugetară trebuie să ia în considerare capacitatea administrativă de a implementa proiecte eficiente și sustenabile, astfel încât dezvoltarea să fie una echilibrată și orientată spre viitor.
