Conducerea celui mai mare spital din Moldova se vede nevoită să ceară ajutor de la minister. Depăşită de situaţia tot mai gravă a investigaţiilor imagistice, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Botoşani pare mai aproape ca niciodată de colaps din cauza lipsei de medici.
Serviciul de imagistică medicală din cadrul celui mai mare spital din Moldova, ca număr de paturi, pare să fi devenit călcâiul lui Achile şi poate îngenunchea întreaga activitate medicală a unităţii care tratează peste 1.500 de bolnavi. Medici de pe mai multe secţii ameninţă că demisionează din gărzi, în timp ce alţii spun că în întreaga activitate nu au mai întâlnit o astfel de situaţie.
„Nu s-a întâmplat până în prezent o astfel de situație”
În ciuda numărului foarte mare de pacienţi internaţi în spital, dar care se prezintă şi la Urgenţe, doar trei medici asigură tot ceea ce înseamnă radiografii, echografii, computer tomografii sau RMN-uri. Lipsa de medici radiologi afectează, ca un joc de domino, aproape toate secţiile celei mai mari unităţi sanitare din Moldova. S-a ajuns, astfel, în situaţia incredibilă ca unitatea să nu poată avea medici de gardă care să interpreteze radiografiile, CT-urile sau să facă echografii în noaptea de luni spre marţi.
„Nu s-a întâmplat până în prezent o astfel de situație. Acum, fiindcă desfășurăm o activitate doar cu trei medici, din care doi au competență pentru CT și din cauză că ceilalți medici care sunt în contact cu spitalul și desfășurau activitate veneau și desfășura o activitate în linie de gardă, nu au putut să vină, s-a ajuns în situația în care ieri să nu putem asigura linia de gardă”, a precizat medicul primar Ştefan Bercea director medical SJU Mavromati.
Se caută medici în alte judeţe
Aşa se face că, deşi vorbim despre un Spital Judeţean, pacienţii în stare gravă trebuie trimişi în alte spitale din ţară. În disperare de cauză, reprezentanţii spitalului au notificat şi Ministerul Sănătăţii. 
Se cer mai multe derogări pentru ca liniile de gardă să fie acoperite de către medici din alte judeţe, deşi legea spune că gărzile se pot efectuate doar fizic la locul de muncă.
„Noi am făcut o adresă către Unitate de primire Urgenţe și către secții în care i-am înștiințat că în situația în care avem cazuri grave care nu pot fi investigate pentru că nu avem, să fie direcționați către spitalele de grad superior. Dar totuși suntem în spital județean, al 3-lea ca mărime din țară. Situația nu este normală. Se fac demersuri pentru identificarea de medici care să se angajeze în spital. Avem toată disponibilitatea pentru scoaterea posturilor la concurs, dar din păcate nu sunt medici interesați.
Noi în cursul zilei de ieri am notificat Direcția de Sănătate Publică că nu putem asigura linia de gardă, am notificat Casa de Asigurări de Sănătate, iar în cursul zilei de astăzi (marţi, n.r.) am întreprins și demersurile către Ministerul Sănătății pentru găsirea de soluții în vederea asigurării de gardă”, a mai spus medicul Ştefan Bercea.
„Apare şi teama de malpraxis”
Mai mulţi doctori ameniţă că îşi vor da demisia din gărzi, iar unii chiar au făcut deja acest pas.
Asta pentru că spun că sunt pasibili de malpraxis deoarece sunt constrânşi de conducerea spitalului să limiteze numărul de investigaţii imagistice de care au nevoie stringentă pentru a putea pune diagnostice corecte. Acum medicii au ajuns să se roage să nu le vină cazuri grave, care să aibă nevoie de radiografii, CT sau echografii.
„Au fost situaţii în care pacienţii au devenit recalcitranţi. Este o situaţie de criză, din care sper să ieşim repede. Încercăm să ne rugăm să gestionăm urgenţele care ar putea să se prezinte în serviciul nostru. Noi ca medici de specialitate avem această teamă în această perioadă şi sper să reuşim să o gestionăm bine. În anul 2024 imagistica îşi spune cuvântul într-un diagnostic de certitudine şi tratament. Ne simţim lezaţi şi e o medicină pe care o practicăm ca în condiţii de război. Apare şi teama de malpraxis”, a spus medicul primar Ramona Guraliuc coordonator UPU-SMURD.
Spitalul are doar trei medici radiologi din 12
Potrivit conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Mavromati, la ora actuală în spital ar trebui să activeze 12 medici radiologi. 
În activitate sunt doar trei, dintre care unul la Pediatrie şi doi în clădirea principală, din Strada Marchian. Mai mult, unul dintre cei doi medici şi-a depus demisia, începând cu data de 10 iulie. Situaţia este de-a dreptul disperată, având în vedere faptul că posturile au fost scoase la concurs, dar nu s-a prezentat nimeni.
Reprezentanţii SJU speră să rezolve problema cu medici rezidenţi. La ora actuală au fost normaţi trei medici rezidenti în anii IV, III şi I. Dar la criza de radiologi din ţară este puţin probabil că aceştia vor alege Botoşaniul în defavoarea altor mari spitale. Între timp, cei de la spital au reluat procedura de scoatere la concurs a patru posturi de medici radiologi. Cei de la spital spun că au „semnale favorabile” de la doi medici interesati.
Medici tineri speriaţi de volumul mare de muncă
Realitatea este însă că tinerii medici sunt speriaţi de volumul mare de muncă şi mai ales de salariul relativ mic, în comparaţie cu alţi colegi. Cu toate acestea, nici legea nu le dă voie să găsească prea multe soluţii.
„Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani, fiind clasificat în categoria a III a, are obligaţia să asigure activitatea în specialitatea radiologie şi imagistică medicală în 2 ture şi linie de gardă. Conducerea Spitalului este preocupată de rezolvarea acestei crize, iar în urma dialogului purtat cu medicii radiologi pentru deblocarea situaţiei actuale se avansează ca o soluţie asigurarea serviciilor de radiologie şi imagistică medicală prin telemedicină în timpul gărzii. Linia de gardă trebuie asigurată prin prezenţa fizică a medicului în spital, iar ca urmare a volumului mare de muncă (asigurarea interpretării CT, radiografii) acest fapt a condus la plecarea medicilor radiologi din spital prin pensionare, demisie, concedii fără plată”, a spus Ioan Asaftei, purtător de cuvânt SJU Mavromati.
„Fără radiologie nu putem să facem absolut nimic”
Iar totul se răsfrânge asupra pacienţilor, care au de aşteptat ore în şir pentru a li se da un diagnostic.
„Se răsfrânge asupra pacientului în primul rând prin timpul pe care-l petrece în spital. De ordinul orelor, dar şi până la 24 de ore. Este foarte greu din punctul de vedere al diagnosticului final. Este clar că fără radiologie nu putem să facem absolut nimic”, a spus un chirurg pediatru din spital. Tot mai mulţi medici se plâng că, din cauza lipsei unor investigaţii imagistice, aceştia riscă malpraxisul.
În aceste condiţii, greul stă pe umerii asistenţilor de radiologie. Ajung uneori şi la 10 pacienţi pe oră, adică în şase minute un pacient ar trebui introdus la aparat, poziţionat corect, interogat, investigat şi apoi scos din sală, pentru următorul.
„Deci avem aşa: foi primite, foi în aşteptare, bolnav în aşteptare, rezultate în aşteptare. Am avut pe tură şi 50 de foi. Tura noastră este de şase ore. Numărul de pacienţi este foarte mare în comparaţie cu numărul personalului care deserveşte aceşti pacienţi”, a spus una dintre asistentele cu vechime în compartimentul de radiologie.
„Este trunchiată acea comunicare cu medicul”
Aceştia primesc indicaţiile pentru investigaţiile imagistice, fac radiografiile, iar apoi trimit pe telefon unui medic din alt spital. În acest fel, spun ei, scade calitatea actului medical, pentru că medicul aflat într-un alt spital, pe lângă investigaţiile pe care le are de făcut acolo, este şi la distanţă şi nu are un contact direct cu pacientul, sau măcar cu asistentul radiolog.
„Este scindat, este trunchiată acea comunicare cu medicul. Avem un telefon în care, în trei cuvinte, eu îi spun medicului ce şi cum sau fac o fotografie. Nu mai pot să îi spun ce am vorbit cu pacientul, ce a spus pacientul. Toate informaţiile sunt benefice pentru acel diagnostic de precizie”, a continuat asistenta de radilogie.
„Nu știu ce au de gând să facă”
Cei care au de suferit cel mai mult sunt pacienţii. O parte dintre ei deja resimt lipsa radiologilor şi conflictele dintre diverse specialităţi din cadrul unităţii sanitare.
„Umblu de atâta timp ca să mă tratez pentru ceea ce am și uitați vin până aici, nu te internează, nu-ți face nimic, nu știu ce au de gând să facă. Noroc de un doctor, Dondaş, un doctor foarte bun care i-a fost milă de mine și mi-a făcut o injecție astăzi. În rest n-ai cu cine. Dacă avem nevoie de o radiografie? N-are cine-ți face. În primul rând te programează până când omul nu mai este. Dacă ești atât de grav și vede că vii la spital te programează luna august, domnule, da, cine poate sta până în august? Te programează peste trei luni și atâta tot și oamenii nu pot să steie”, a spus o botoşăneancă.
„Ăsta este rezultatul clasei politice pe care o avem”
Unii medici sunt şocaţi de faptul că au ajuns să practice medicina din urmă cu câteva zeci de ani. Ca o glumă amară, aceştia fac referire la vechile seriale care le-au marcat copilăria, şi spun că se întorc la medicina practicată de Dr. Quinn. „Sincer să fiu nu m-am gândit niciodată că vom ajunge într-o situaţie din asta. Dar ăsta este rezultatul clasei politice pe care o avem”, a spus un medic chirurg.
Unii pacienţi spun că preferă să meargă direct în alte judeţe, ştiind deja problemele cu care se confruntă unitatea sanitară din Botoşani. „În cazul ăsta sunt nevoită să merg în alt judeţ ca să îmi fac investigaiile. Chiar dacă este urgenţă. Dacă aici nu este bunăvoinţă să fie angajaţi medici, ca pacient eu trebuie să merg în altă parte, pentru că este interesul meu”, a spus o pacientă.
Acum conducerea unităţii sanitare a scos la concurs patru posturi de medici radiologi, deşi la precedentele două astfel de evenimente nu s-a înscris nici măcar un pretendent pe două posturi.
