Botoșaniul se „înroșește” după alegerile locale

Judeţul Botoșani se „înroșește” și mai mult după alegerile de duminică, 9 iunie. Asta deoarece cei mai mulţi primari aleşi fac parte din Partidul Social Democrat.

Rezultatele preliminare, conform datelor centralizate de Autoritatea Electorala Permanentă (AEP) pe 11 iunie, arată clar că Partidul Social Democrat (PSD) este formațiunea care a reunit cele mai multe opțiuni în rândul botoșănenilor.

Pentru alegerile din 2024, PSD a adunat 57 de mandate în rândul primarilor din județul Botoșani, cu 14 mai mult decât la alegerile din 2020. La aceste alegeri, PSD a câştigat cu toți primarii racolaţi de la PNL sau alte partide, dar a pierdut cu câteva nume grele, cu care teoretic nu trebuia să aibă emoţii. Este vorba despre Maria Huțu (Vârful Câmpului), Aurel Ştefan (Vorona), Petru Grișa Ailenei (Truşeşti).

PNL a pierdut primării, dar şi-a adjudecat Consiliul Judeţean

PNL a pierdut alegerile locale dacă ne referim la primari, având doar 16 edili aleși în județ, adică cu 12 mai puțin față de alegerile precedente, dar şi-a adjudecat Consiliul Judeţean. Pe de altă parte, a câştigat primării mari de la „aliaţii” din PSD: Vârfu Câmpului, Vorona, Broscăuţi, Hudeşti.

AUR are trei primari aleși, respectiv la Adășeni, Păltiniș și Trușești. PMP, care este parte din Alianța Dreapta Unită, are un singur primar, pe cel din comuna Sulița. Județul va avea și un primar independent, pe Maria Ilaș din Concești. Aceasta a câștigat împotriva lui Costel Nazare, primar independent ales în urmă cu patru ani, dar care a trecut de partea liberalilor în urmă cu aproximativ două luni. Rezultatul arată că alegătorii din Conceşti pur şi simplu nu iubesc partidele şi votează oameni.

*Date pe baza numărătorii paralele a partidelor şi a rezultatelor oficiale PARŢIALE. Situaţia se poate modifica după rezultatele oficiale FINALE.

Joc al extremelor în alegerile pentru primari

Alegerile electorale din acest an au fost definite de un joc al extremelor la Botoșani. Pe de o parte au fost unități administrativ teritoriale cu un singur candidat pentru funcția de primar, iar pe de altă parte, au fost comune cu câte şase sau şapte candidaţi. 

Astfel, pentru cele 78 de posturi de primar din judeţ sunt, în total, 273 de candidaţi, rezultând astfel o concurență medie la nivelul județului de 4 candidați pe loc, mai exact 3,5. Doar că această concurență nu este uniform distribuită.

Cei mai mulţi candidaţi pe post, respectiv șapte și şase au fost în municipiile Botoşani şi Dorohoi. Sunt, însă, şi oraşe unde concurenţa nu este atât de acerbă. La Săveni, de exemplu, și-au depus dosarul de candidatură doi oameni politici, printre care și primarul în funcție, iar pentru Ștefănești se luptă trei candidați.

Sunt și comune unde postul de primar este vizat de mulți candidați. Este vorba despre Brăești, Lozna, Șendriceni, Văculești, Vlădeni, Viișoara, Vorona, unde au fost câte şase candidaţi pe post.

Luptă în doi pentru mai multe comune

La polul opus s-au situat comunele în care s-au înregistrat doar doi candidați, de regulă primarul în funcție și oponentul său de la PSD sau PNL. Este cazul comunelor Albești, Cordăreni, Cristești, Curtești, Dângeni, Dersca, Ibănești, Mitoc, Răuseni.

Există, însă, și comune cu un singur candidat pentru fotoliul de primar, cum a fost cazul primarului în funcție de la Hănești. Acesta a fost singurul care şi-a depus candidatura la Biroul Electoral de Circumscripţie Comunal, fiind astfel sigur de izbândă.

Zeci de primari au fugit la PSD cu câteva luni înainte de alegeri

Pe 21 martie, cu doar câteva luni înainte de alegerile din iunie, Costel Matei, primarul comunei Hănești, a anunțat că va candida la alegerile locale sub sigla PSD, după ce a câștigat mai multe mandate pe listele PNL. Această mișcare de trupe în scena politică botoșăneană a venit în contextul în care sfârșitul lunii februarie a adus în echipa PSD alți zeci de primari, majoritatea liberali, dar au fost și excepții, primarul din Dimăcheni a fost la USR, iar cel de la Dângeni la Pro România.

Miercuri, pe 28 februarie, mai mulți primari și vicerprimari s-au „înghesuit” la discuții cu Doina Federovici. Atunci, în urma negocierilor, 23 de primari și viceprimari s-au hotărât să treacă la PSD. Ulterior, lor li s-au alăturat liberalii Ștefan Coțofrec, primarul al comunei Cândești, Gabriel Talef, primar al comunei Ripiceni și Costel Matei, primarul comunei Hănești.

Lista noilor sociali democrați:

• Gabriel Talef (PNL) – primarul comunei Ripiceni;
• Costel Matei (PNL) – primarul comunei Hănești;
• Ștefan Coțofrec (PNL) – primarul comunei Cândești;
• Adrian Nistor (Pro România) – primarul comunei Brăești;
• Cătălin Gavril (PNL) – primarul comunei Corlăteni;
• Viorel Ciobanu (PNL) – primarul comunei Coțușca;
• Ionel Lucian Borfotină (PNL) – primarul comunei Cristești;
• Daniela Stredie (PNL) – primarul comunei Cristinești;
• Claudiu Ilaș (Pro România) – primarul comunei Dângeni;
• Marinel Moruz (USR) – primarul comunei Dimăcheni;
• Ștefan Dulgheru (PNL) – primarul comunei Leorda;
• Verginel Gireadă (PNL) – primarul comunei Mihai Eminescu;
• Dumitru Buzoianu (ALDE) – primarul comunei Românești;
• Marcel Chelariu (independent) – primarul comunei Suharău;
• Cozmin Iulian Epuraș (PNL) – primarul comunei Stăuceni;
• Constantin Cocoreanu (PNL) – primarul comunei Tudora;
• Ilie Munteanu – viceprimarul comunei Brăești;
• Marinel Bosac – viceprimarul comunei Corlăteni;
• Vasile Aghiniței – viceprimarul comunei Coțușca;
• Liviu Stănuc – viceprimarul comunei Cristești;
• Sorin Dumitru Bobișteanu – viceprimarul comunei Dângeni;
• Maria Pîntea – viceprimarul comunei Dimăcheni;
• Valerian Maloș – viceprimarul comunei Leorda;
• Valeriu Drobotă – viceprimarul comunei Mihai Eminescu;
• Marius Răschip – viceprimarul comunei Românești;
• Neculai Pachițanu – viceprimarul comunei Tudora.

Pe scena politică botoșăneană au fost și decizii care au surprins. De exemplu, primarul comunei Roma, Mihai Asiminicesei, a fost subiectul unei mișcări surprinzătoare. Acesta a revenit în echipa social democraților după o scurtă perioadă de tatonări cu liberalii.

Botoşaniul codaş la vot la nivel naţional

Judeţul Botoşaniul se află pe locul 37 la nivel naţional din punct de vedere al prezenţei la vot cu 46,59%. Următoarele locuri sunt ocupate de Bacău (44,8%), Galaţi (42,35%), municipiul Bucureşti (41,28), Iaşi (41,02) şi Vaslui (37,23). Pe primele locuri în ceea ce priveşte prezenţa la vot s-au aflat Giurgiu (61,66), Olt (61,64), Teleorman (60,56), Sălaj (58,31) şi Gorj (58,14).

Prezenţă la vot mai mare decât la scrutinul precedent

Scorul vine, însă, în contextul în care botoşănenii au ieşit duminică în număr mai mare la vot decât în 2020, când prezenţa a fost de 44,19%. O creştere semnificativă a fost înregistrată şi în municipiul Botoşani, unde au ieşit la vot 43,18% (40.855) faţă de 30,67% în 2020. Cei mai mulţi votanţi la alegerile locale au fost din mediul rural unde s-au prezentat la urne 107.707, faţă de 66.843 în mediul urban.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, cei mai puţini votanţi au fost în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de vot, unde au votat doar 14.082 de persoane. În categoria 25-34 au votat 18.837 de persoane, în categoria 35-44 au votat 27,519, în categoria 45-64 -69,364, iar în categoria 65+ au votat 44,748 de botoşăneni.