Majoritatea țărilor NATO vor ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din competiția pentru cea mai înaltă funcție a alianței.
Mulți dintre oficialii și diplomații europeni consideră că Iohannis se folosește de candidatura sa la NATO pentru a-și consolida poziția pentru un viitor post esențial în cadrul Uniunii Europene.
O singură țară îl susține pe Iohannis
Până în acest moment, Klaus Iohannis a reușit să atragă de partea sa o singură țară din totalul celor 32 de state, anume Ungaria. Însă această țară a anunțat, nu mai târziu de săptămâna trecută, că ia în calcul să se retragă din anumite acțiuni NATO.
Candidatul favorit pentru șefia NATO este premierul olandez Mark Rutte, susținut în prezent de 29 de state membre. Însă acesta are nevoie de sprijin deplin din partea tuturor aliaților, potrivit Politico.
În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând, procesul de căutare a viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Consiliul, precum și rolul de șef al diplomației UE sunt toate puse la bătaie, iar cele 27 de țări ale UE încearcă, de asemenea, să obțină portofoliile pe care le doresc la Comisie.
Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații
Afirmațiile potrivit cărora președintele Iohannis a fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa au fost respinse de biroul acestuia.
„Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul lui Klaus Iohannis într-un e-mail pentru Politico.
Klaus Iohannis a ajuns la o înțelegere cu principalii aliați pentru a renunța la cursa pentru șefia NATO până la începutul lunii iunie sau cu o lună înaintea summit-ului de la Washington, potrivit unor oficiali europeni care și-au dorit să rămână sub anonimat.
Scenarii europene pentru Iohannis
La Bruxelles plutesc mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă.
Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.
O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.
