Situaţie incredibilă în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani. Aflată la mică distanţă de graniţa cu Ucraina, în ultimii ani acolo a explodat numărul de locuitori. Nu pentru că ar curge lapte şi miere, însă, ci pentru că s-ar obţine uşor buletine pentru ucraineni.
Doar la un singur domiciliu ar figura că locuiesc aproape 7.000 de oameni. Cel care spune asta este chiar proprietarul imobilului care recunoaşte că a primit bani pentru înlesnirea întocmirii documentelor, în mare parte de la cetăţeni ucraineni. După ce s-a văzut cu mii de oameni care figurează în cei câţiva zeci de metri pătraţi ai locuinţei, acesta a vrut să intre în legalitate. Bărbatul spune că, deşi a vrut să se retragă din afacere o angajată din primărie ar continua să emită acte pe domiciliul lui.
Un alt localnic susţine că a procedat la fel, iar acum autorităţile s-au sesizat, de la DNA până la Parchet.
Revoltaţi, cei doi protestează în faţa primăriei din Vârfu Câmpului şi pretind chiar că au intrat în greva foamei.
„Era 50 de euro de persoană”
Povestea a început în 2018 şi a continuat ani buni, timp în care, potrivit celor doi denunţători, mii de ucraineni ar fi fost cazaţi fictiv în gospodăriile din Vârfu Câmpului.
„La solicitarea unui prieten cu domiciliul în Ucraina, colegi de arme. Am început să pun persoane în spațiu, în spațiul meu de locuit, pentru întocmirea cărților de identitate. Am funcționat așa vreun an de zile. Era 50 de euro de persoană. Primeam bani, da, primeam bani.
La un moment dat, doamna Cozmiuc Gheorghina, care e lucrător în cadrul SPCLEP Bucecea, a intervenit și a zis dacă vreau să lucrez în continuare, să primesc sume de bani de la dumneaei, să semnez documente de primire a cetățenilor și ea s-a ocupat de toate documentele care sunt”, spune Aurel Ciubotariu.
„Doamna tot semna în numele meu”
Bărbatul spune că la un moment dat a decis să îşi facă şi o firmă, plătind chiar şi impozit la stat. A observat, însă, că la adresa lui erau cazaţi fictiv şi oameni de care nu ştia nimic. Bărbatul a fost internat o perioadă în spitale, cu mai multe probleme de sănătate, dar în acest timp ucrainenii continuau să apară în spaţiu la el.
„Deci doamna respectivă îmi dădea câte două mii de euro la un interval și semnam. De două mii de euro însemnând 40 de acte, să zic, 40 de cereri, 40 de persoane. Niciodată n-au locuit efectiv, ci veneau doar pentru formalități și plecau. Figurau pe adresa mea. După ce doamna a început să-și însușească, ea tot semna în numele meu. Am și dovezi. M-am internat în spitalul de la Târgu Mureș și până la București și în numele meu s-au semnat documente și s-au pus persoane în spațiu.
În perioada aia nu puteam să fiu în două locuri în același timp. Și sunt persoane din comună care nici nu au proprietăți. Le-au întocmit niște contracte de vânzare-cumpărare false, cu niște documente false care le atașa acolo să poată lucra. Deci persoanele plecate în afară nu erau la momentul acela la țară. S-au trezit că au cetățeni ucraineni în spațiu și așa am mers eu mult, mult și bine. La un moment dat m-am hotărât să fac ceva, să intru în legalitate”, mai povesteşte bărbatul.
Autorităţile se fac că nu văd
Acesta, împreună cu un vecin, au decis să informeze toate autorităţile competente. Rând pe rând, anchetatorii le-au spus că dosarul se clasează, deşi ei au recunoscut toate faptele.
Acum au decis să protesteze, să atragă atenţia autorităţilor asupra afacerii din care chiar ei au făcut parte şi reclamă faptul că ancheta ar fi fost făcută superficial.
„Au venit cu documente false și au votat”
„Vreau statul român să se implice, autoritățile să se implice, să destructureze acest grup infracțional, nu să dea ordonanță de clasare peste ordonanță de clasare fără să facă nimic. N-au făcut o percheziție domiciliară, n-au făcut la membrii grupării, n-au făcut niciun demers să verifice toate documentele care stau în spate. (…)
Nu-mi trebuie mult. Prima oară la D.G.A. Botoșani. Am înțeles, nu știu din ce motiv, ordonanța de clasare a făcut-o la Parchet. Clasare am făcut la DNA, DNA-ul zice că nu-i de competența lor, trimite înapoi la Parchet, din nou clasare. Niciun motiv. Mai mult de atât, un domn procuror spune vag că orice cetățean, poate să fie ucrainean, poate veni cu documentul meu de pe casă și să se pună în spațiu și fără mine, chiar dacă eram în spital”, a continuat bărbatul.
„300 și ceva de persoane au pus fără știrea mea”
Oamenii sunt nemulţumiţi acum că, deşi chiar ei au recunoscut neregulile la care au luat parte, anchetatorii nu au luat vreo măsură.
„300 și ceva de persoane au pus fără știrea mea, adică o semnat în locul meu pe cererea de luare în spațiu. Deci, statul român le acordă cetățenia, dau un jurământ, sunt persoane care nici măcar nu știu limba română. Nu știu cum au dat jurământul, aici la Bucecea vin băieți care nu știu românește și le traduce, că ei nu știu ce să ceară. Ar trebui să nu le facă buletin. Cum vine după buletin, dacă el nu știe românește. La jurământ te întreabă românește, deci trebuie să dai jurământul”, a completat şi Petru Alemnăriţei.
Acuzaţii negate
Pe de altă parte, cea acuzată frontal de toate aranjamentele, neagă cu vehemenţă orice implicare şi dă vina pe legislaţia permisivă de până acum doi ani.
„S-a clasat pentru că nu există probe. S-au analizat cererile ce le-au preluat domnii de la DGA în 2023. Un număr de 41 de cereri, au analizat scrisul domnului Ciubotariu, semnătura dumnealui și s-a clasat dosarul. A luat mai mulţi oameni în spaţiu, că legea era permisivă. Putea câţi oameni doreşte el. Acum, de doi ani de zile, poţi lua doar zece persoane. Eu nu am luat niciun ban. Nici nu mi s-a dat, nici nu am luat. Deci practic el închiria case şi la rândul lui subînchiria. Nu este cum au spus ei. S-a analizat scrisul. Scrie acolo în decizia de clasare”, a spus Gherghina Cozmiuc, funcţionar în cadrul primăriei Bucecea.
Femeia spune că totul ar fi început din momentul în care legea nu a mai permis ca pe aceeaşi adresă să fie mai mult de zece persoane. În acel moment, cel care acum o acuză de ilegalităţi şi-a făcut o firmă şi ar fi încercat un artificiu financiar. Bărbatul închiria pe firma lui locuinţe de la oamenii din comună, iar apoi caza în acel spaţiu, fictiv sau nu, câte zece ucraineni. Cu acest act la mână, oamenii puteau dovedi că au o adresă unde locuiesc în România şi puteau continua demersurile pentru a obţine cetăţenie.
„Populația comunei Vârfu Câmpului este în jur de 3.000 și s-a dublat populația”
Cu toate acestea, funcţionarul public al primăriei recunoaşte că populaţia comunei este cel puţin dublată de numărul de ucraineni cazaţi doar în acte prin gospodăriile din comună.
În baza unor astfel de documente, unii botoşăneni pot deconta şi bani pentru cazarea ucrainenilor la adresele lor.
„Dacă li s a dat voie… Nu știu vreun număr exact de persoane de acest fel, asta trebuie să întrebați la Botoșani, ei au statistică. De la București, ei pot să vă extragă. Sunt câteva mii. Populația comunei Vârfu Câmpului este în jur de 3.000 și s-a dublat populația. Că le a permis legea. Deci nu a fost altceva, le a permis legea”, a mai spus funcţionara din cadru biroului de Stare Civilă.
Populaţie umflată artificial
Două comune botoşănene, printre care şi Vf. Câmpului, sunt total contra curentului depopulării şi chiar şi-au dublat numărul de persoane între cele două recensăminte (Vârfu Câmpului a ajuns de la 3.420 de persoane în 2011, la nu mai puţin de 7.077 în 2021, iar Ripiceni de la 1.917 persoane în 2011, la 3.794 în anul 2021).
Primarul de Vârfu Câmpului, Maria Huţu (PSD), ne oferă ceva indicii, dar spune că nu are vreo legătură cu această situaţie.
„Încă din 2018 am încercat să «descos» anumite lucruri, pentru că mă depăşeau la un moment dat. Îmi asum ce spun acum: eu ca primar nu ştiu exact ce număr de populaţie am. Şi nu ştiu câţi, şi cât şi cum…doar atât: ne-am autosesizat că vin cam mulţişori «confraţi» le spun eu…Ce înseamnă asta: sunt cetăţeni români, de dincolo, din Ucraina, care vin şi-şi redobândesc cetăţenia şi stabilesc domiciliul unde vor ei, pe orice sat, comună, oraş, municipiu, nu numai din judeţ, dar şi din România”, spunea Maria Huţu încă din primăvară despre acest fenomen.
Mii de cetăţeni ucraineni şi basarabeni plătesc bani grei pentru a obţine acte româneşti
Ce înseamnă de fapt acest lucru? Mii de cetăţeni ucraineni şi basarabeni plătesc bani grei pentru a obţine acte româneşti, fie pentru a scăpa de război, fie pentru a circula şi munci mai uşor în Europa în calitate de cetăţeni UE.
Primarii spun că nu au nici un beneficiu din această situaţie, pentru că locuitorii în plus nu le aduc şi încasări suplimentare din impozite şi taxe locale, dar situaţia nu este tocmai aşa. Mai mulţi locuitori înseamnă mai mulţi aleşi care pot fi desemnaţi în Consiliul Local, dar şi mai mulţi bani de la centru atunci când la indicatori contează şi populaţia. Cei implicaţi pretind şi că, cei care obţin astfel acte, au „datoria” de a veni la „reşedinţă” măcar la vot şi de a vota cu cine „trebuie”.”
