Gafa premierului Marcel Ciolacu, care a „glumit” la sfârșitul lunii trecute cerând public să nu fie jignit pentru că Buzăul de unde e el nu este în Moldova, încă are ecouri în pragul campaniei electorale.
Declarația a fost făcută într-un discurs susținut la Timișoara, în care tocmai îl lăuda pe colegul său de partid de la Transporturi că „a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova”. „Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți”, a adăugat el celebrele – de-acum – cuvinte, pentru care a fost aspru criticat.
Dar de ce ar fi o jignire ca Buzăul, așa cum îl vede Ion-Marcel Ciolacu, să se compare cu județele Moldovei? Am comparat rapoartele de performanță publicate de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice tocmai ca să aflăm cum stă Buzăul condus într-o vreme de actualul prim-ministru. Trebuie menționat că doar Capitala și administrațiile fiscale din jurul Bucureștiului nu au afișat indicatorii de performanță pe anul trecut.
Pus între cele opt județe moldave, Buzăul premierului Ciolacu ar fi abia al șaselea, după Iași, Suceava, Galați, Bacău și Neamț.
Anul trecut, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău a raportat venituri la bugetul de stat în sumă de 2,58 miliarde de lei, în urma județului Neamț, de unde au plecat spre București 2,66 de miliarde. Iașul a raportat 7 miliarde, mai puțin decât Clujul (11 miliarde de lei) și Timișul (7,3 miliarde).
Materialul integral poate fi citit în Ziarul de Iași.