Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu chipurile candidaților, într-o mare uniformă de zâmbete, priviri dorit sincere și sloganuri răsuflate. Nici de această dată nu s-a făcut excepție. În municipiul reşedinţă de județ stâlpii au fost împărțiți, ca între aliați: cei dinspre Suceava i-a luat PSD, iar cei dinspre Iași au revenit PNL. Corturile cu care au fost pavoazate principalele artere de trafic pietonal stau frățește, unul lângă altul, chipurile candidaților coborând de pe bannere și postere, în stradă.
Precampania este dusă după același metode ca și ultima, penultima și a câta o mai fi fost. Lipsa de imaginație și originalitate transpare peste tot, de parcă aliații, PSD și PNL, ar fi recurs la serviciile aceleiași case de publicitate, dornică doar să le ia banii arătându-le facturi cu câte obiecte electorale au presărat prin localități, fără să scoată o șoaptă despre eficiența acestora.
La o primă vedere, sumele sunt pur și simplu astronomice și nu trebuie să uităm că acestea nu se decontează, așa cum se va întâmpla cu cheltuielile angajate în luna de campanie electorală, iar de la centru, din sumele colosale care și le-au dat partidele politice din bugetul de stat, ca de obicei, nu vine nici un ban. Într-un fel sau altul, filialele locale s-au descurcat, găsindu-și fiecare sponsori de partid, însă există și sponsori comuni, pentru două sau mai multe partide, adică oameni de afaceri prosperi care, pentru niscai bani, vor pur și simplu să fie lăsați în pace.
Și sloganele scrise sub chipurile zâmbitoare, atent fotoșopate, sunt ridicole și par din nou făcute de aceeași casă de publicitate hotărâtă să ia bani din cât mai multe părți. Sloganele sunt deci simple, formate din cuvinte puternice, numai că sunt folosite de ambele tabere. Principalii contracandidați, cei de la PSD vor să: „Continuăm dezvoltarea” în timp ce confrații de la PNL propun pe stâlpul de alături: „Un nou început. O șansă la dezvoltare”. Rămâne un mister de ce Valeriu Iftime, candidatul PNL pentru Consiliul Județean, nu a pus înaintea numelui său titlul de doctor inginer pe care l-a obținut. Doar asta i-ar fi adus un uriaș avantaj pe care ceilalți competitori nu îl au, pentru că una e să votezi o persoană studiată și cu totul altceva un politruc ce arată un carton obținut de la o fabrică de diplome.
Pentru ca să fie și mai mare confuzia, Doina Federovici, probabil dintr-un impuls narcisiac, nu a rezistat și și-a lăsat și ea chipul înșirat pe stâlpi cu sloganul: „Continuăm împreună”. Nu e clar cum, câtă vreme a anunțat că nu mai candidează. Dar, ca să aibă și ea o funcție, s-a semnat „Președinte PSD Botoșani”, chiar pe aceleași bannere cu Lucian Trufin, candidatul entitre, care este „Președinte Consiliu Județean”. Cam greu de înțeles ce e cu atâția președinți.
Un detaliu și despre AUR, partid care visează să dea primari și să formeze majorități în consiliile locale și județean. Ei nu au pus bannere și nici postere, preferând campanie de la om la om, cu ziare electorale presărate în cutiile poștale sub sloganuri că nu ne vindem țara, reciclate de pe vremea PRM.
Un lucru este foarte clar, anume că niciun candidat nu și-a analizat cu seriozitate precampania. Cei mai mulți preferă să colinde televiziunile locale sau pe la nenumăratele site-uri așa zis de știri și să-și pună echipele de campanie să bombardeze rețelele sociale cu evenimente mai mult sau mai puțin credibile, dar oricum neinteresante, dispersându-se până la diluție în puzderie de micro evenimente lipsite atât de relevanță cât și de importanță.
De remarcat este și faptul că Federovici, actuala șefă a Consiliului Județean, a încetat aproape complet plimbările și ședințele foto, prezența la serbări câmpenești și alte acțiuni asemănătoare, din felul celor comise permanent în ultimii patru ani. Iar motivul, evident, este faptul că a renunțat, de voie, de nevoie, la încă o candidatură.
Neobosit se mișcă și Cosmin Andrei, anunțând pe rețelele sociale asfaltări și investiții care ar fi trebuit făcute în urmă cu ani buni, dar pe care le-a păstrat special pentru campania electorală, bazându-se, la fel ca orice politician, pe faptul că memoria alegătorului e scurtă. El pare să fi uitat problemele pe care le are cu justiția care, dacă s-ar finaliza cu o condamnare pentru abuz în serviciu într-un eventual proces, ne-ar putea aduce o altă campanie electorală pentru alegerea unui nou primar.
Fostul edil, Cătălin Flutur, a pornit ca un politician abil lupta pentru a-și recâștiga fotoliul de primar, pe care l-a ocupat vreme de trei mandate, enumerând realizările din cei doisprezece ani în care a administrat orașul, multe dintre ele inaugurate însă de actualul edil.
În concluzie, bătălia electorală pentru Botoșani, atât la județ cât și la municipii, orașe și comune, se anunță încordată și în cele mai multe locuri nedecisă. Nu am nici o îndoială că vor urma lovituri sub centură, dezvăluiri și întorsături de situație și nu, nu este deloc ca la box: Fie ca cel mai bun să învingă!
