Casa Tineretului Botoșani a găzduit, joi, premiera spectacolului ,,Frecvența liberă” ce a fost pusă în scenă de trupa de teatru Drama Club, de la Colegiul Național ,,A.T.Laurian”. Spectacolul este bazat pe povestea reală a tânărului botoșănean Mugur Călinescu, revoltat de regimul comunist la începutul anilor ’80.
În piesă au fost puse două planuri de timp, cel contemporan, unde membrii trupei au jucat rolurile unor elevi din zilele noastre, fiind folosite diverse cuvinte care fac referire la perioada în care suntem, și cel din timpul comunismului, unde aceeași actori îi joacă pe agenții securității, pe tânărul Mugur Călinescu, prietenii și pe părinții adolescentului.
Maria Cojocariu, cea care a jucat-o pe mama lui Mugur Călinescu a declarat că rolul pe care l-a avut a fost o experiență minunată. ,,Pentru mine acest rol a fost o aventură și mă bucur că l-am avut pentru că am învățat cum să fiu mai vulnerabilă pe scenă”, a spus aceasta.
Regia spectacolului este semnată de actrița de la Teatrul ,,Mihai Eminescu” Botoșani, Ella Nistor, iar piesa de teatru este o adaptare a filmului ,,Tipografic Majuscul”, de Geanina Cărbunariu. Totodată, sceneta a fost jucată în programul ,,Joia Tineretului”, demarat de Teatrul ,,Mihai Eminescu”.
,,Mugur Călinescu era un adolescent de 17 ani care credea și își dorea să facă o schimbare în societate românească din acele vremuri. Rolul lui Mugur Călinescu a fost o experiență frumoasă și m-a ajutat să mai aflu câte ceva despre istoria orașului nostru”, a spus Cristian Ionuț Crețu, cel care l-a interpretat pe Mugur Călinescu.
Lozinci anticomuniste scrise pe ziduri
Născut în Botoşani la 28 mai 1965, Mugur Călinescu a încercat să se împotrivească dictaturii ceauşiste scriind lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri şi pe panourile care împrejmuiau anumite construcţii. Era elev în clasa a XI-a, dar din 12 septembrie 1981 şi până în noaptea de 17/18 octombrie 1981, el a fost autorul a 24 de acţiuni anticomuniste.
A fost în cele din urmă găsit de oamenii Securităţii. Mărturiile apropiaţilor au arătat că, în timpul cercetărilor, tânărul era chemat zilnic la Securitate, încuiat într-un birou cu nişte lămpi şi obligat să bea o cană de cafea, deşi el nu obişnuia să servească aşa ceva. După circa doi ani, el a fost diagnosticat cu leucemie şi a decedat la 13 februarie 1985, când nu împlinise încă 20 de ani.
Caz anchetat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului
Cazul botoşăneanului Mugur Călinescu, unul dintre eroii prea puţin cunoscuţi ai Rezistenţei anticomuniste, a ajuns în atenţia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCME). Reprezentanţii IICCMER au declanşat investigaţiile în cazul Mugur Călinescu după ce au aflat că acesta a murit la scurt timp după ce a fost anchetat de Securitate, existând suspiciuni că botoşăneanul ar fi fost iradiat sau otrăvit.
Osemintele tânărului au fost dezhumate în mai 2017, la un an după moartea mamei sale
Potrivit profesorului Gheorghe Petrov, din cadrul IICCME, o parte dintre fragmentele ridicate după deshumare au ajuns la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. În momentul deshumării, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au efectuat o serie de măsurători cu detectoare pentru a se verifica gradul de radiaţii – primele la nivelul solului, apoi la circa o jumătate de metru în pământ, iar apoi deasupra plăcilor de ciment şi asupra osemintelor, existând variaţii ale indicatorilor, de la mic la mare, dar în limite normale. Aceste măsurători au fost considerate însă prea puţin relevante în condiţiile în care cea mai plauzibilă variantă de iradiere ar fi fost plasarea unei substanţe radioactive într-un lichid (n.r.- cafea).
Concomitent, celelalte oseminte ale lui Mugur Călinescu au fost duse la Institutul de Medicină Legală Iaşi, unde urmau să fie supuse unui examen medico-legal şi unui examen antropologic, ele urmând să rămână acolo până la finalizarea anchetei.
– Andy Ciotir, reporter în cadrul redacţiei BUZZ
