Agresiunea militară a Rusiei este dublată de o invazie a serviciilor secrete în Occident, ca parte a unui conflict pe care Kremlinul îl vede abia la început.
Rusia și-a relansat cu succes operațiunile de spionaj împotriva Occidentului, după ce sute dintre agenții săi au fost expulzați în urma invadării Ucrainei de către forțele lui Vladimir Putin, în februarie 2022, potrivit analiștilor.
Asasinarea recentă în Spania a unui fost pilot rus de elicopter, care a dezertat în Vest, este o operațiune care poartă toate semnele spionilor lui Putin. Cum răspunde Occidentul acestor provocări?
Dezertor asasinat
Pilotul rus Maxim Kuzminov, care a deturnat un elicopter militar rusesc Mi-8 pentru forțele armate ucrainene în august 2023, a fost găsit mort în Spania cu mai multe răni prin împușcare, la mijlocul lunii februarie.
Potrivit informațiilor difuzate în acel moment de presa spaniolă, cadavrul bărbatului în vârstă de 33 de ani a fost găsit cu mai multe răni prin împușcare într-un garaj din Villajoyosa, în provincia Alicante. O mașină care ar fi fost folosită de autorii asasinatului a fost abandonată în apropiere, complet carbonizată.
Kuzminov era vizat de un dosar penal în Rusia, privind „trădarea de stat”, după ce a fugit cu elicopterul în Ucraina în vara trecută. Doi tineri soldați care se aflau cu el în aparatul deturnat au fost împușcați mortal după ce au aterizat în Ucraina.
Înainte de a deturna elicopterul, Kuzminov făcuse o înțelegere cu serviciile secrete ucrainene: în schimbul aparatului, el urma să primească o recompensă în bani de 18 milioane de grivne (aproximativ jumătate de milion de dolari) și documente noi.
Tânărul a apărut ulterior într-un documentar ucrainean intitulat „Piloți ruși doborâți”. Potrivit Euronews, el le spusese jurnaliștilor că fusese șeful forțelor aeriene din regiunea Amur, în Extremul Orient rusesc, și că ducea o viață destul de confortabilă în Rusia. Cu toate acestea, el s-a opus războiului. „Eram pe deplin conștient de ceea ce se întâmpla. Am decis de unul singur că era o crimă de război și că nu voi participa la el”, spunea pilotul.
Pilotul rus – care s-a mutat în Spania și a început o nouă viață sub o identitate falsă – și-a îndemnat apoi compatrioții și colegii să îi urmeze exemplul.
Eforturi agresive
Asasinarea pilotului rus este considerată unul dintre cele mai vizibile eforturi ale Rusiei de a-și relansa cu succes operațiunile de spionaj împotriva occidentului, după ce sute de agenți de-ai săi au fost expulzați în urma invadării Ucrainei, în urmă cu doi ani. Analiștii avertizează că Kremlinul folosește o rețea complexă de agenți și grupuri pentru a se infiltra în națiunile europene și a efectua o serie de operațiuni sub acoperire.
Într-un raport recent, Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie a avertizat că agenția de informații militare a Rusiei, GRU, „restructurează modul în care gestionează recrutarea și pregătirea membrilor forțelor speciale și reconstruiește aparatul de sprijin pentru a-i putea infiltra în țările europene”.
Operațiunile variază de la uciderea oponenților politici din străinătate până la interferența în alegerile străine, cu scopul de a submina unitatea occidentală și sprijinul aliaților vestici pentru Ucraina.
În acest context, analiștii de la RUSI au precizat că asasinatul lui Kuzminov este cel mai recent exemplu al modului în care operațiunile de informații ale Moscovei au fost revigorate de când guvernele europene au dat afară aproximativ 600 de presupuși spioni ai Kremlinului în 2022.
„Europenii aveau un sentiment de securitate că spionii ruși nu mai sunt acolo, că au fost reduse semnificativ capacitățile lor. Dar problema este că (aceste capacități) nu au fost afectate. Sunt mai puternici ca niciodată,” a declarat Marina Miron, analistă la Department of War Studies de la Kings College din Londra.
Capabili să intercepteze ofiţeri străini
Într-un alt exemplu recent, Rusia a interceptat un apel telefonic între patru ofițeri superiori ai forțelor aeriene germane care discutau despre furnizarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Publicarea convorbirii a fost văzută pe scară largă ca o încercare de a interveni în dezbaterea germană privind înarmarea Kievului.
Șefa radiodifuzorului de stat Russia Today, Margarita Simonian, a publicat înregistrarea audio de 38 de minute în care șeful forțelor aeriene germane și trei subordonați au discutat despre posibila livrare de rachete de croazieră Taurus către Kiev, acțiune pe care cancelarul Olaf Scholz a respins-o public.
Clipul conține, de asemenea, referiri la faptul că britanicii au câțiva oameni „pe teren” în legătură cu desfășurarea rachetelor de croazieră Storm Shadow livrate în Ucraina.
Cancelarul Scholz a descris publicarea convorbirii telefonice ca fiind „o chestiune foarte gravă” care „va fi investigată foarte atent, foarte intens și foarte rapid.”
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a acuzat, de asemenea, Rusia că duce „un război informațional” și că „este vorba de a folosi această înregistrare pentru a ne destabiliza și a ne neliniști.” El a adăugat că „speră că Putin nu va reuși.”
Solicitat să comenteze scandalul, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, a declarat că Rusia încearcă să semene neîncredere între Ucraina și aliații săi după publicarea conversației între ofițeri germani.
Kirby a declarat că, în opinia sa, Rusia a încercat să facă să pară că guvernul german nu este „unitar în ceea ce face” pentru Kiev.
De partea lor, oficialii ucraineni au spus că au avertizat Berlinul cu privire la pericole. „Este bine cunoscut faptul că rușii ascultă conversațiile oficialilor germani și credem că nu este ultima conversație pe care o au (în posesia lor)”, a declarat consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Oleksiy Danilov.
Interferențe în Europa
Cu armata blocată în Ucraina, Rusia încearcă să-și intensifice operațiunile „neconvenționale” în străinătate, potrivit raportului RUSI. Rusia „are un interes activ în destabilizarea partenerilor Ucrainei și, având în vedere o serie de alegeri viitoare în toată Europa, există o gamă largă de oportunități de a exacerba polarizarea”, se arată în raport.
Aceste operațiuni urmăresc să perturbe democrațiile, potrivit lui Oleksandr V. Danylyuk, membru asociat la RUSI și coautor al raportului.
Rușii „investesc în continuare miliarde în operațiuni de informații în Europa, dezvoltând capabilități care sunt concepute pentru interferența în alegeri; pentru radicalizarea diferitelor grupuri sociale, etnice, religioase, inclusiv minorități; prin investirea de miliarde în aliați politici care pot chiar ajunge la putere”, a declarat el pentru Voice of America.
Serviciile de informații franceze investighează, de exemplu, o campanie susținută de Rusia, menită să interfereze în alegerile europene din iunie, care implică sute de site-uri web ce promovează propaganda rusă și susțin candidații pro-Kremlin.
„Vom intensifica propriile eforturi pentru a dezvălui o serie de operațiuni de dezinformare. Și în acest context, Rusia ne atacă și pe noi… Europa este atacată din punct de vedere informațional,” a declarat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné în februarie.
Folosirea agenților proxy
Astfel, în ultimii ani au fost descoperite mai multe rețele de spionaj ale Moscovei în țări europene. În Polonia, 14 cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina au fost condamnați în decembrie 2023 pentru apartenența la un grup de spionaj care pregătea acte de sabotaj în numele Rusiei, inclusiv planuri de deraiere a trenurilor care transportau ajutoare militare către Ucraina.
În Marea Britanie, Germania, Norvegia și alte câteva țări europene sunt în desfășurare procese împotriva suspecților spioni ruși.
Luna trecută, Tihomir Ivanov Ivanchev, un cetăţean bulgar, a fost acuzat de implicare într-un grup de spionaj rusesc în Marea Britanie. În ianuarie, o deputată letonă a Parlamentului European, Tatjana Ždanoka, a fost investigată în legătură cu relațiile avute cu serviciile secrete ale Rusiei.
Iar marți, o informație difuzată de Sky News indica faptul că un ofițer a fost acuzat în Germania de spionaj în favoarea Rusiei. Cetățeanul german, identificat doar ca Thomas H. de către procuratură și despre care se spune că a lucrat în cadrul agenției de achiziții militare, se află în arest preventiv din luna august.
The Economist a scris că reînnoirea aparatului de informații al Rusiei vine într-un moment crucial în competiția Est-Vest. Un raport anual al serviciului de informații al Norvegiei, publicat pe 12 februarie, a avertizat că, în Ucraina, Rusia “preia inițiativa și câștigă puterea militară.” De asemenea, un raport similar din Estonia, care a fost lansat doar o zi mai târziu, spunea că Kremlinul „anticipează un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu.”
În acest context, prioritatea spionilor ruși este să se pregătească pentru acel conflict nu doar prin furtul de secrete, ci și prin extinderea diferențelor în interiorul alianței vestice, subminând sprijinul pentru Ucraina în America și Europa și erodând influența occidentală în sudul global.
De partea cealaltă a Atlanticului, Rusia răspândește dezinformări și informații false înainte de alegerile din Statele Unite din toamna acestui an, folosind conturi online false și programe de tip bots pentru a-i ataca pe președintele Joe Biden și colegii săi democrați, potrivit unor oficiali și experți cibernetici americani. Strategia Moscovei urmărește, printre altele, reducerea ajutorului militar al SUA pentru Ucraina, precum și a sprijinului american pentru NATO.
În contrapartidă, Occidentul pare încă depășit de războiul informațional desfăşurat de Rusia. Paralizate de preocupările legate de libertatea de exprimare, guvernele occidentale acționează deseori lent și cu întârziere. De aceea, cred analiștii, este timpul ca aliaţii să acționeze. Altfel, Moscova va câștiga nu doar un război militar în Ucraina, ci și unul hibrid în Vest.
