Rusia se arată tot mai dispusă să escaladeze conflictul din Ucraina, şi de aceea apare tot mai des întrebarea care ar fi reacţia aliaţilor Ucrainei.
Secretarul britanic al Apărării a abandonat săptămâna trecută o călătorie în sudul Ucrainei din „motive de securitate”, a declarat Ministerul Apărării de la Londra. Informația a fost dezvăluită la doar câteva zile după ce s-a aflat că semnalul GPS al unui avion al Royal Air Force (RAF) care îl transporta pe Grant Shapps între Regatul Unit și Polonia a fost bruiat în timp ce aeronava zbura aproape de teritoriul rus. Aceste incidente, și alte câteva similare, i-au făcut pe comentatori să se întrebe ce s-ar putea întâmpla în cazul în care forțele ruse îi vor lua la țintă și-i vor răni sau chiar omorî pe oficialii occidentali care vizitează Ucraina?
Incidente multiple
Incidentele în care securitatea oficialilor occidentali care vizitează Ucraina a fost vizată s-au înmulțit în ultima perioadă, în contextul în care poziția Rusiei în conflictul cu vecinul său din vest s-a îmbunătățit, iar forțele lui Vladimir Putin câștigă teren și acționează din ce în ce mai agresiv.
În cel mai recent eveniment de acest fel, Grant Shapps a abandonat săptămâna trecută o călătorie în sudul Ucrainei din „motive de securitate”. Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, Shapps a trebuit să renunțe la vizita sa la Odesa, după ce serviciile de informații din regat l-ar fi avertizat că Rusia era la curent cu planurile sale de călătorie.
Shapps urma să călătorească la Odesa la doar o zi după ce o rachetă trasă de ruși a lovit orașul, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul grec Kyriakos Mitsotakis au vizitat localitatea. Cinci persoane au murit în urma bombardamentului lansat de forțele lui Putin.
Potrivit informațiilor, Shapps a călătorit cu un tren de noapte din Polonia până în Ucraina, însoțit de șeful personalului Ministerului Apărării, amiralul Sir Tony Radakin, și de o mică echipă de oficiali britanici. Scopul călătoriei lor era să-i întâlnească pe președintele Zelenski și pe membri de rang înalt ai administrației de la Kiev.
Dar, după ce a ajuns la Kiev pe 7 martie, călătoria lui Shapps către Odesa a fost anulată brusc în ultimul moment, din cauza temerilor legate de siguranța lui.
Potrivit Sunday Times, călătoria delegației britanice a fost anulată după ce o actualizare a informațiilor a indicat că Kremlinul știa de planurile oficialilor de la Londra.
Potrivit publicației, atacul rușilor împotriva orașului Odesa din ziua precedentă a ridicat nivelul de amenințare la adresa siguranței lui Shapps de la substanțial la critic.
„Putin s-a dovedit a fi nesăbuit, nemilos și neglijent”, a declarat Shapps. „Faptul că el a fost periculos de aproape de asasinarea a doi lideri occidentali, nu contează dacă este în mod deliberat sau accidental. Ce naiba face și de ce naiba i-ar permite Occidentul să facă așa ceva?”, a mai întrebat acesta.
Informația privind abandonarea, de către Shapps, a vizitei la Odesa a venit la doar câteva zile după ce s-a aflat că transmisia radio a avionului RAF care-l transporta pe ministrul britanic între Regatul Unit și Polonia a fost bruiată în timp aparatul zbura aproape de teritoriul rus.
Potrivit experților de la Institute for the Study of War (ISW), utilizarea de către Rusia a interferențelor GPS în Polonia și Marea Baltică a proliferat în ultimele luni. Scopul rușilor poate fi perturbarea exercițiilor militare NATO, dar utilizarea sistemelor electronice interferează și cu transportul comercial și cu aeronavele. Navele și aeronavele au alte mijloace de navigație, dar institutul a avertizat că astfel de bruiaj ar putea avea consecințe periculoase.
Lideri atacați
Poate cel mai grav incident de acest fel s-a petrecut însă la începutul lunii martie, când armata rusă a bombardat Odesa chiar în momentul în care președintele ucrainean Zelenski și premierul grec Mitsotakis vizitau acest port important din sudul Ucrainei.
„Am văzut această lovitură astăzi. Vedeți cu cine avem de-a face. Nu le pasă unde lovesc”, a declarat președintele Ucrainei în cadrul unei conferințe de presă comune cu Mitsotakis. Potrivit ziarului Protothema, care a citat surse din guvernul grec, racheta rusă a aterizat nu departe de locul în care se afla Zelenski în acel moment. Mitsotakis se afla la 150 de metri de locul de impact al rachetei, potrivit surselor citate.
Aparent şocat de cele întâmplate, Mitsotakis a vorbit despre „o experienţă impresionantă” sub bombardamentul rusesc. „Am auzit sunetele sirenelor și exploziile care au avut loc în apropierea noastră. Nu am avut timp să ne adăpostim. Este foarte diferit să citești despre război în ziare și să-l auzi cu urechile tale, să-l vezi cu ochii tăi”, a spus Mitsotakis.
Președintele Zelenski a acuzat Rusia că „nu-i pasă pe cine vizează,” spunând că Moscova „fie a înnebunit, fie nu controlează ceea ce face armata lor teroristă”.
Vizita lui Mitsotakis la Odesa nu a fost anunțată oficial, iar ea a avut loc în contextul în care, timp de două zile, armata rusă a lansat drone de atac împotriva teritoriului Ucrainei, inclusiv în direcția Odesa.
Atacul rusesc a provocat cinci morţi şi mai mulți răniţi, potrivit preşedintelui ucrainean, dar nimeni dintre oficialii delegaţiilor ucraineană şi elenă nu a avut de suferit.
A doua zi de la incident, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat că atacul rusesc asupra oraşului Odesa din ziua precedentă nu a avut ca ţintă delegaţiile preşedintelui ucrainean şi premierului grec.
Reacţia lui Medvedev a venit după ce un consilier al preşedintelui ucrainean afirmase anterior că nu exclude posibilitatea ca bombardamentul rusesc să fi ţintit delegaţiile preşedintelui Zelenski şi ale premierului Mitsotakis, a cărui vizită la Odesa a fost păstrată secretă publicului până la scurt timp înainte de sosire.
Agresivitatea rușilor
Ce se întâmplă însă dacă vreun oficial străin este rănit sau chiar omorât în urma bombardamentelor lansate de forțele lui Putin?
Experții citați de Business Insider au declarat că incidentele reflectă dorința Rusiei de a provoca aliații Ucrainei.
Publicația a reamintit și ea că, în cei doi ani de când președintele Putin a lansat invazia la scară largă împotriva vecinului vestic, demnitarii aliați care călătoresc în Ucraina au fost „hărțuiți” de lovituri – și într-un caz, de o dronă – în orașele pe care le-au vizitat.
De exemplu, sirenele de raid aerian au fost declanșate în timpul vizitei președintelui Joe Biden la Kiev, în februarie anul trecut.
De asemenea, bombardamentele rusești au marcat vizitele în Ucraina ale șefului diplomației europene, Josep Borrell, cea a secretarului general al ONU, António Guterres, precum și vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier, acesta din urmă fiind nevoit să se întâlnească cu oficialii ucraineni într-un adăpost anti-aerian în condițiile în care rușii au lansat atacuri cu drone iraniene în zonă.
Ca atare, nu este clar dacă toate aceste incidente indică o singură strategie – sau sunt, într-adevăr, intenționate, a declarat Cristian Nitoiou, lector la Loughborough University din Marea Britanie.
Business Insider a reamintit că, în februarie, o dronă rusă a urmărit în mod amenințător delegația condusă de ministrul german al apărării, Annalena Baerbock, în orașul Mykolaiv, forțându-i pe membrii acesteia să plece rapid spre Moldova.
Atât Nitoiou, cât și Rafael Loss, bursier la European Council on Foreign Relations, au declarat că astfel de evenimente vor declanșa discuții diplomatice intense cu Moscova. Incidentele ca acestea semnalează, de asemenea, că Rusia este mult mai dispusă să escaladeze situația din Ucraina decât o fac aliații guvernului de la Kiev, a adăugat Loss.
Cum ar reacţiona NATO?
Principiul NATO de apărare colectivă – Articolul 5 – nu se aplică atacurilor armate în acest scenariu, deoarece acestea nu ar fi în spațiul NATO, a declarat Loss.
Dar atacurile ar putea declanșa Articolul 4, în care statele NATO se consultă reciproc cu privire la ce măsuri să ia ca răspuns. „Și din asta ar putea apărea un fel de răspuns diplomatic, politic, economic sau chiar militar,” a afirmat expertul.
Modul în care reacționează o țară afectată poate depinde de cât de agresivă este poziția ei față de Rusia, a adăugat Nitoiou. De exemplu, țări precum Polonia și statele baltice – care avertizează constant în legătură cu posibilitatea unui conflict mai mare cu Moscova – au mai multe șanse să escaladeze situația prin acțiuni unilaterale, a spus el.
Dar scenariul cel mai probabil este că niciunul dintre aliații Ucrainei nu ar opta pentru o escaladare militară, a declarat Nitoiou.
Cât privește modul în care gândește și acționează Kremlinul, Loss s-a declarant convins că Rusia testează atitudinea NATO față de risc, iar incidentele care implică lideri străini care vizitează Ucraina pot fi interpretate ca parte a unei strategii mult mai ample de provocări.
Loss consideră că recenta sugestie a președintelui francez Emmanuel Macron conform căreia trupele NATO ar putea fi dislocate în Ucraina – deși într-o capacitate neletală – este un mijloc de a răspunde Moscovei.
Ar fi o modalitate de a-l face pe Putin să se gândească la potențialele escaladări ale conflictului dacă soldații francezi ar fi uciși, a spus el. Așa cum se prezintă lucrurile în acest moment, Rusia pare că este „foarte confortabilă” să ridice miza, în timp ce țările occidentale continuă să îndemne la reținere, a afirmat Loss.
