Dosarul fostului director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoșani, Mihai Țurcanu, trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu și delapidare, a stat blocat la Tribunalul Botoșani din iunie 2023 și până în prezent. Asta pentru că judecătorul care a soluționat cererile în Camera preliminară nu a avut timp să redacteze încheierea de ședință.
În ultimii ani, o sumedenie de fapte penale au rămas nesancționate din cauza prescrierii răspunderii penale, ca urmare a întârzierilor în soluționarea anchetelor sau din cauza proceselor amânate cu anii.
Dezbaterile în camera preliminară au început în martie 2023, la aproape trei luni după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a finalizat cercetările și a trimis dosarul la instanță. Apoi, în aprilie 2023 instanța a anunțat că amână pronunțarea. Au urmat însă alte patru amânări ale pronunțării, iar soluția a venit pe 14 iunie 2023. Atunci, completul de judecată a respins ca nefondate cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi și a constatat legalitatea întocmirii rechizitoriului, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Instanța a decis totodată începerea judecării cauzei. Doar că decizia nu era definitivă și prin urmare cei în cauză au contestat încheierea de ședință la Curtea de Apel Suceava.
250 de zile pentru redactarea unei hotărâri
În mod normal, hotărârea este redactată în câteva zile de la pronunțare, ori în circa 15 zile de la deliberare. Dar nu a fost cazul. Au urmat câteva luni bune de așteptare, adică mai bine de jumătate de an, pentru că încheierea a fost redactată abia în luna februarie a.c. Astfel, de la deliberare și până la redactare au trecut aproape 250 de zile, interval în care dosarul a fost pur și simplu blocat.
Așa se face că de la sesizarea instanței de către DNA a trecut deja un an și trei luni, iar dosarul nu a trecut nici de Camera preliminară şi urmează dezbaterile de la Curtea de Apel. Când vor începe ele, este greu de spus pentru că, deocamdată, dosarul nu a fost pus pe rolul Curții, semn că acesta se află blocat în continuare între instanțe.
Mihai Țurcanu este acuzat pentru o serie de infracţiuni
Mihai Țurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA – Serviciul teritorial Suceava la sfârșitul anului 2022, fiind acuzat că ar fi intervenit ilegal într-o licitaţie, iar apoi ar fi evaluat în mod abuziv activitatea a două funcţionare care s-au opus demersurilor sale, pentru a le concedia.
În aceste activități, el a fi fost sprijinit de Mădălina-Raluca Roşu, director al Direcţiei Juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Miza ar fi fost un contract de furnizare produse cu specific sanitar – veterinar în valoare de 2.974.405 lei.
Totodată, Mihai Țurcanu a fost acuzat de delapidare, după ce ar fi încheiat un contract cu o firmă locală pentru furnizarea de mobilier pentru instituție, în valoare de 130.000 de lei, banii fiind achitați fără ca produsele să fie livrate în totalitate. În acest caz, el ar fi beneficiat și de sprijinul lui Bogdan Hapău, administratorul societății M.Design SRL Botoșani, care a fost acuzat la rândul lui de complicitate, firma aparținând în trecut fostei soții a actualului deputat PNL Costel Șoptică.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Botoşani, în cauză procurorii DNA beneficiind de sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie. Până la pronunțarea unei evenuale sentinței definitive, cei în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Fratele lui Mihai Țurcanu, judecat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani
Și Florin Țurcanu, fratele fostului director DSVSA, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influență și spălare de bani. Asta pentru că, în perioada 2013 – 2014, când a fost președinte de CJ, Florin Țurcanu i-a solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoşani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajaţii CJ şi o serie de primari aşa încât firmele lui să câştige o serie de licitaţii.
Casa ar fi fost ridicată pe numele socrului lui Țurcanu, Aristomel Anușca, prin intermediul unei firme paravan. În primă fază, Florin Țurcanu a fost găsit vinovat la ambele capete de acuzare și condamnat de Tribunalul Botoșani la trei ani și șase luni închisoare cu executare.
A urmat apelul, iar în final pedeapsa a fost de numai doi ani și șase luni pentru că între timp traficul de influență s-a prescris.
Proces tergiversat pentru o pedeapsă mai blândă
Punând în balanță ce s-a întâmplat în proces, se poate spune că Florin Țurcanu a scăpat cu o pedeapsă mai blândă din două motive.
Primul ar fi tergiversarea dosarului. Astfel, procesul lui Florin Țurcanu a început în primăvara lui 2016 și s-a terminat în toamna lui 2022. Sunt mai bine de șase ani. Dar nu trebuie uitat faptul că la Tribunalul Botoșani sentința a venit abia din partea celui de-al treilea judecător pentru că primii doi magistrați care au judecat dosarul, Aurel Liviu Dicu și Dorica Țurcanu, s-au pensionat chiar în timpul procesului. Astfel, prima hotărâre de condamnare a venit abia în ianuarie 2020, sentința fiind dispusă de judecătorul Mihaela Mihalache, care a preluat dosarul în mai 2018. Prin urmare, primii doi ani de judecată s-au pierdut în van.
A urmat apoi apelul, iar din cauza pandemiei de Covid-19, a contraexpertizei și pentru că s-a admis și reaudierea unor martori, procesul de la Suceava s-a întins până în toamna lui 2023, când a intervenit prescripția pentru traficul de influență.
Sute de infractori scăpaţi cu o decizie CCR
Pe de altă parte, nu se poate uita de decizia Curții Constituționale din România (CCR), care a salvat până acum sute de infractori. Asta pentru că în urmă cu aproape doi ani CCR a decis că, în perioada 2018 – 2022 prescripția specială a faptelor nu a funcționat și prin urmare termenul de prescripție nu se mai calculează de la data întocmirii rechizitoriului de către procurori, ci de la data comiterii faptelor. Astfel, mii de dosare penale instrumentate de justiția din România au fost închise în ultimii doi ani nu pentru că inculpații au fost găsiți vinovați sau nevinovați, ci pentru că faptele s-au prescris.
Printre cei care au beneficiat de această amnistie mascată s-au aflat și mai mulți politicieni anchetați pentru diverse infracțiuni. Astfel, fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență a scăpat de închisoare după ce s-a aplicat decizia CCR.
Alt beneficiar al deciziei privind prescripția a fost Adrian Mititelu, patronul clubului de fotbal FC U Craiova. Și fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, judecat pentru spălare de bani după ce ar fi primit 2,2 milioane de euro pentru a acorda contracte preferențiale de închiriere pentru licențe Microsoft cu Guvernul României, a fost printre marii beneficiari ai deciziilor CCR care le-au închis dosarele.
În aprilie 2023, Curtea de Apel București a constatat încetarea procesului penal față de Elena Udrea în dosarul „Hidroelectrica”. Pe 26 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prescripția răspunderii penale a fostului deputat PDL Cristian Boureanu, după ce acesta fusese inițial condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Iar lista ar mai putea continua.
