Tot mai multe documente care ar trebui să fie publice sunt clasificate fără o justificare.
Din ce în ce mai multe documente, memorandumuri și alte acte guvernamentale sunt secretizate sau incluse de către autorități la secțiunea „Confidențiale”, arată mai multe astfel de documente consultate de Economedia și G4Media.
Secretizarea unor astfel de contracte, relevante pentru interesul public dată fiind valoarea mare a investiției din bani publici, nu a fost justificată de autorități. Astfel de contracte ar trebui să fie publice. Nu este un caz izolat, ci un trend de opacizare a statului și de guvernare în secret.
Există, așadar, numeroase exemple, din care vom enumera mai jos câteva dintre cele mai flagrante cazuri.
Dividendele companiilor de stat
De exemplu, Economedia a scris săptămâna trecută că la secțiunea „Confidențiale” a ordinii de zi a ședinței de Guvern a fost inclus un memorandum prin care Ministerul Finanțelor solicita mandatarea reprezentanților statului astfel încât să distribuie ca dividende 90% din profiturile înregistrate de companiile de stat, statul estimând că va colecta aproape 8 miliarde de lei în acest an. Nu este clar de ce memorandumul a fost inclus la secțiunea „Confidențiale” ținând cont că colectarea de dividende de la companiile de stat este o practică uzuală. Economedia a cerut un punct de vedere de la Ministerul Finanțelor, dar nu l-a primit.
Vila pentru Iohannis
De asemenea, G4Media.ro a intrat în posesia unui document care arată că lucrările de 9 milioane de euro pentru renovarea unei clădiri de pe Bd. Aviatorilor nr. 86 din București au fost secretizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Cu circa un an mai devreme, același imobil a apărut într-o Hotărâre de Guvern semnată de premierul Nicolae Ciucă, document care, însă, nu a fost făcut niciodată public, fiind, de asemenea, secretizat. Contractul vizează transformarea imobilului într-o locuință individuală care să fie repartizată, în final, președintelui Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat de la Cotroceni.
Posturile din sănătate
Inclusiv memorandumul pentru ocuparea a peste 2.200 de posturi în sănătate, aprobat la finalul lunii trecute de către Guvern, era inițial trecut la secțiunea „Documente Confidențiale” în cadrul ședinței de Guvern. Ulterior, memorandumul a fost făcut public, iar inclusiv premierul Marcel Ciolacu a anunţat deblocarea posturilor „în urma discuţiilor cu sindicatele şi Ministerul Sănătăţii”.
Totodată, nu a apărut pe ordinea publică de zi nici un memorandum care exceptează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) de la „ordonanța austerității”, mai precis de la articolul ce desființează posturile vacante. Ministerul Mediului a cerut exceptarea AFM de la ordonanță, spunând că este „imperios necesară ocuparea celor 10 posturi vacante” din instituție, pentru a putea gestiona noi programe de mediu.
În aceeași situație se regăsește un alt memorandum al Ministerului Mediului, care susține că poate fi exceptat de la „ordonanța austerității” pentru a putea ocupa cele 10 posturi vacante din cadrul „Serviciului OCDE” din cadrul instituției, care coordonează întreaga activitate de implementare a instrumentelor juridice OCDE, necesare pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Mai amintim, totodată, că presa nu a fost invitată la o conferință organizată săptămâna trecută de Ministerul Educației, ci doar îndreptată de reprezentanții instituției, cu 15 minute înainte de deschiderea evenimentului, să urmărească o transmisie pe Facebook. Reporterilor Edupedu.ro care au venit să asiste fizic, dat fiind interesul public ridicat în legătură cu acest subiect, persoane implicate în organizare din partea Ministerului Educației le-au transmis inițial că nu este permis accesul presei. La întrebările reporterilor cu privire la identitatea celor care au impus această interdicție, persoanele respective au revenit asupra deciziei și au hotărât să permită prezența jurnaliștilor la conferința organizată de Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației.