Pe 4 martie 1977, un cutremur devastator a lovit România, provocând pierderea a 1.578 de vieți, printre care numeroase personalități de marcă, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky. Era într-o zi de vineri, la ora 21.21, când România a fost lovită de unul dintre cele mai distructive seisme din istoria sa. Au fost suficiente 56 de secunde pentru ca viața să se schimbe radical. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Fizică a Pământului, magnitudinea cutremurului a fost de 7,4. Seismul a provocat grele pierderi umane și materiale. Numeroase clădiri s-au transformat în mormane imense de moloz, de planșee și grinzi de beton frânte, care au îngropat sub dărâmături numeroși locatari. Potrivit unui bilanț oficial, pe lângă cele peste 1.500 de persoane decedate, alte 11.300 de persoane au fost rănite, iar aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Pentru că astfel de evenimente sunt imprevizibile, fiecare persoană trebuie să cunoască regulile de comportare și măsurile de protecție în caz de cutremur, ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât și pe timpul sau după ce mișcarea seismică a trecut. Și pentru că nimic nu este mai important decât viața, încă din anul 2015, IGSU a lansat campania de informare a cetățenilor „Nu tremur la cutremur”, al cărei obiectiv principal este conștientizarea, informarea și pregătirea populației pentru a reacționa corect în situația producerii unui cutremur. Și, pentru că este important să cunoaștem ce avem de făcut înainte și după producerea unui seism, periodic fiind organizate acțiuni de informare și educare preventivă. Astfel de activități au avut loc și astăzi în Piața Centrală din municipiul Botoșani, în cadrul „Săptămânii Protecției Civile”. Multe dintre persoanele pe care le-au întâlnit pompierii au spus că au urmărit știrile despre cutremurele care s-au produs în ultimul an în țara noastră, dar nu au intrat în panică. Au fost și botoșăneni care și-au amintit de seismul din anul 1977 și de urmările acestuia. Pe timpul acțiunii, pompierii au oferit materiale de informare preventivă din cadrul campaniei naționale “Nu tremur la cutremur”.
Alte cutremure a care s-au resimțit și în Botoșani au fost cele din anul 1986 din 30 august, de la ora 21,30, de magnitudine 7,0 și adâncimea de 140 km, și cel din anul 1990 din 30 mai, de la ora 10,40 de magnitudine 6,3 și adâncimea de 88 km care s-a resimțit mai amplu. În anii 1986 și 1990 efectele seismelor respective au redeschis unele fisuri necorespunzător reparate ale clădirilor avariate și în anul 1977 — fără a crea probleme imediate.
Un studiu recent efectuat de Primăria municipiului Botoșani a arătat că, în cazul producerii unui cutremur de 7–8 grade pe scara Richter în zona Vrancea, în municipiul Botoșani ar putea exista patru raioane de distrugeri, plecând de la vechimea construcțiilor, natura materialelor de construcții, structura de rezistență a imobilelor și avariile descoperite după celelalte cutremure majore. Astfel, Raionul de distrugeri nr.1 este delimitat în partea de nord de str. Elena Doamna, în partea de Sud de str. Blănari, în partea de Vest de Calea Națională, iar în partea de Est de str. Poștei și str. Ion Pillat (n.r. – se suprapune pe Centrul vechi al municipiului). Aici s-ar afla amplasate un număr de 14 clădiri, din care 14 sunt locuințe foarte vechi, amplasate pe o zonă slabă din punct de vedere al solului. În schimb, Raionul de distrugeri nr.2 ar fi delimitat în partea de Vest de str. Dreptății, în partea de Sud de str. Grivița, în partea de Est de str. T. Vladimirescu, în partea de Nord de str. Împărat Traian. Raionul cuprinde 27 clădiri din care 7 sunt locuințe foarte vechi, toate construite la începutul anilor 1900 și care nu au mai cunoscut reabilitări consistente. În schimb, raionul de distrugeri nr.3 este delimitat în partea de Sud Vest de str. Aleea Parcul Tineretului, în partea de Vest de str. Săvenilor, în partea de Nord Est de str. Împărat Traian. Raionul cuprinde 6 clădiri, din care 4 imobile sunt foarte vechi, posibil antebelic. Potrivit documentului, „în cazul unor cutremure de mare intensitate în zona Vrancea, teritoriul localității poate fi afectat, fiind astfel distruse un număr de aproximativ 201 imobile , blocuri, case și anexe gospodărești, în trei clase de importanță după cum urmează – cls. 1 = 4 clădiri, cls. 2 = 67 clădiri, cls. 3 = 130 clădiri”. Raionul de distrugeri nr. 4 acoperă restul municipiului, însă aici riscurile sunt mai mici, majoritatea locuințelor construite fiind mai noi, cu structuri de rezistență. Altfel spus, cele mai expuse sunt clădirile construite înainte sau după Primul Război Mondial. Astfel, circa 200 de locuințe au o vârstă de peste 100 de ani, iar alte 250 sunt clădiri cu o „vârstă” de 70 – 100 de ani.