Astăzi, începând cu ora 11, la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani, va avea loc un ceremonial militar în cadrul căruia se vor citi mesajele autorităților administrației publice centrale și locale, Ordinul de Zi pe Unitate al Inspectorului Șef al ISU Botoșani și ordinele de înaintare în gradul următor, înaintea expirării stagiului minim, pentru personalul care și-a îndeplinit, în mod exemplar, atribuțiile de serviciu. Festivitățile au loc cu ocazia Zilei Protecției Civile din România.
ISU Botoșani îmbracă, de două ori pe an, haina de sărbătoare – pe 28 Februarie – Ziua Protecției Civile din România și pe 13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România. Particularitatea a apărut în urmă cu 20 de ani, când s-a înființat Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prin fuzionarea Grupului de Pompieri cu Inspectoratul Județean de Protecție Civilă. În acest an, pe 28 februarie, se împlinesc 91 de ani de la legiferarea primelor activități de protecție civilă din România, urmând ca pe 13 septembrie, 176 de ani de la Bătălia din Dealu Spirii.
În 1933, pe 28 februarie a fost aprobat prin Decretul Regal nr. 468 „Regulamentul de Funcționare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Scopul era acela „să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resursele teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”, iar acest moment este considerat data de naştere a Protecţiei Civile în România. Numită şi ARMA VIEŢII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, Protecţia Civilă este o componentă a apărării naţionale, ce cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora.
Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi la „apărare civilă” în 1978 şi la „protecţie civilă” în 1994.
Așadar, în prezent, atribuţiile protecţiei civile sunt îndeplinite de către inspectoratul general şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă și se referă la:
– identificarea riscurilor existente în diferite zone;
– informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă şi regulile de comportare;
– organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă;
– alarmarea populaţiei despre iminenţa pericolului;
– înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor;
– asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate, etc.
