Un botoşănean, fost cadru didactic, a ajuns să figureze pe lista celor mai periculoşi prădători sexuali căutaţi de Poliţia Română. În schimb, în timp ce poliţiştii încearcă să-l localizeze, avocaţii care îl reprezintă au deschis o acţiune în instanţă sperând să obţină modificarea sentinţei prin care a fost condamnat la închisoare cu executare.
Profesor de lupte greco-romane la Liceul cu Program Sportiv Botoşani, antrenor, dar şi arbitru internaţional, Cristian Constantin Mreană a fost dat în urmărire internaţională după ce în iunie 2023 a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru viol. De atunci, el nu mai este de găsit, deşi la acea dată avea familie, el fiind tată a doi copii, iar dispariţia lui nu a fost sesizată la poliţie. Altfel spus, există suspiciuni rezonabile că botoşăneanul Cristian Constantin Mreană, acum în vârstă de 55 de ani, ar fi părăsit ţara cu intenţie chiar înainte de a se pronunţa sentinţa definitivă în cazul său.
„Deocamdată, nu a fost revocată urmărirea. Acţiunile pentru localizarea acestuia continuă”, a declarat ieri pentru „Monitorul de Botoşani”, Delia Nenişcu, purtătorul de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani.
Elevă violată după ce a cerut ajutor
Cristian Constantin Mreană a fost condamnat definitiv în vara anului trecut după ce ar fi violat o elevă. Agresiunea sexuală ar fi avut loc în momentul în care eleva, care intenţiona să se transfere la un alt liceu, i-ar fi solicitat profesorului să o ajute în obţinerea unei adeverinţe cu situaţia şcolară. Cristian Constantin Mreană ar fi discutat cu un alt antrenor, încercând să o determine să renunţe la transfer, după care, motivând că trebuie să vadă un teren de la marginea municipiului, a dus-o cu maşina pe adolescentă până în apropierea pădurii Rediu, unde, sub constrângere psihică, a determinat-o să întreţină un raport sexual normal.
Cazul a ajuns în atenţia poliţiştilor, care au efectuat o serie de investigaţii, primele cercetări confirmând agresiunea sexuală. Arestat preventiv, fostul profesor a fost plasat mai apoi în arest la domiciliu, iar ulterior sub control judiciar.
În timpul procesului însă, judecătorii au revocat măsurile preventive. Prin urmare, Cristian Constantin Mreană nu s-a ales nici măcar cu interdicţia de a părăsi ţara.
„Lucrurile nu au stat aşa cum au fost prezentate”
În urma condamnării definitive, Cristian Constantin Mreană urma să fie inclus şi în Registrul Naţional al Persoanelor care au Comis Infracţiuni Sexuale, iar acest lucru ar echivala cu interdicţia de a mai lucra în învăţământ sau în alte domenii de activitate care presupune contactul cu persoane vulnerabile (copii, persoane vârstnice).
În acest sens, judecătorii au dispus prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în sistemul naţional de date genetice naţionale. Cert este că şi după ce autorităţile judiciare au deschis ancheta penală împotriva lui, Cristian Constantin Mreană a participat la mai multe competiţii internaţionale în calitate de arbitru de lupte greco-romane şi avea suficiente cunoştinţe în rândul celor care practicau această profesie.
Soția profesorului: „V-aţi aflat într-o mare eroare”
Interesant este că în dimineaţa zilei de 9 iunie, adică la numai câteva ore de la pronunţarea sentinţei definitive, soţia acestuia şi-a schimbat coperta de la profilul de pe o reţea de socializare, imaginea reprezentând un ţărm de mare sau de ocean şi mai mulţi pescăruşi aflaţi în zbor.
De altfel, reporterii „Monitorul” au încercat să afle de la aceasta dacă fostul profesor a plecat în străinătate şi care a fost ziua în care l-a văzut ultima dată, doar că aceasta a evitat răspunsul afirmând că „v-aţi aflat într-o mare eroare”.
„Lucrurile nu au stat aşa cum au fost prezentate. Aţi văzut dosarul? Voi discuta cu avocaţii dacă puteţi avea acces la dosar şi atunci veţi vedea care a fost adevărul”, a spus aceasta. Deşi de atunci au trecut mai multe zile, reporterii „Monitorul” nu au mai fost contactaţi.
În schimb, imediat după condamnare, avocaţii care l-au reprezentat au mai deschis o acţiune în instanţă – o contestaţie în anulare sperând că astfel vor reuşi să modifice decizia instanţei de judecată. Doar că acţiunea respectivă a fost respinsă de Curtea de Apel Suceava ca fiind „inadmisibilă”. Acum, pe rolul aceleiaşi instanţe a apărut o acţiune similară cu termen de judecată în martie.
Botoşăneni pe lista fugarilor
Pe lista infractorilor condamnaţi şi fugiţi din ţară figurează însă mai mulţi botoşăneni. Unul dintre ei este un tânăr de 36 de ani, din Corni, Eugen Daniliuc, condamnat în 2017 la 5 ani şi 20 zile închisoare pentru tentativă de omor. Un alt botoşănean urmărit este Marius Surugiu, de 50 de ani, din Bucecea, condamnat în urmă cu un deceniu la 5 ani închisoare pentru emiterea de file CEC fără acoperire, infracţiune asemănătoare cu înşelăciunea. Pe lista „most wanted” figurează şi omul de afaceri Marius Cornel Coman de la Malicom, Play, Fan 2000 şi ProduseZaharoase SRL Botosani tot pentru acelaşi gen de fapte.
Însă pe lista celor căutaţi de poliţiştii români pentru a fi încarceraţi figurează şi nume celebre cum ar fi fostul baron PSD de Neamţ Ionel Arsene, condamnat în martie 2023 la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie, fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, omul de încredere al lui Liviu Dragnea, condamnat în ţară la 6 ani de închisoare, ori fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, condamnat la 3 ani şi 10 luni închisoare, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri.
De la începutul acestui an, au fost aduşi în ţară peste o sută de infractori fugari, dintre care aproape 90 pentru executarea pedepselor în penitenciar. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că lucrează la un proiect de lege prin care costurile aducerii în ţară a fugarilor să fie suportate de aceştia, nu de către stat.