A fost contemporan al Sfinților Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, şi a rămas în conștiința Bisericii ca apărător al dreptei credințe în faţa ereziei ariene, care nega divinitatea celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi.
Originar din Armenia, Sfântul Meletie învățase de mic dogmele credinței creștine, devenind renumit pentru viața sa virtuoasă. Este numit mai întâi episcop al cetății Sevastia din Armenia, apoi ales Arhiepiscop în scaunul Antiohiei, în vremea împăratului Constantin al II-lea (337-340). De trei ori a fost izgonit și exilat.
Sfântul Meletie a participat la cel de-al Doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, în timpul căruia împăratul Teodosie i-a arătat o cinste aparte. La acest Sfânt Sinod, Dumnezeu a lucrat minuni prin Sfântul Meletie. Pe când acesta explica dogma Sfintei Treimi, slujindu-se de mâna sa, arătând mai întâi unimea printr-un singur deget, iar treimea, prin trei, înaintea tuturor, a ieșit deodată o văpaie luminoasă din mâna ierarhului. Acestă minune a rușinat pe eretici, iar pe cei drept slăvitori i-a întărit în dreapta credință.
La acest Sinod, Sfântul Meletie l-a confirmat pe Sfântul Grigorie Teologul ca patriarh al Constantinopolului. Tot el, mai înainte de aceasta, l-a hirotonit diacon pe Sfântul Vasile cel Mare și l-a botezat pe Sfântul Ioan Gură de Aur.
Meletie se îmbolnăvește în timpul Sinodului și trece la cele veșnice. Sfintele lui moaște au fost mutate după aceea la Antiohia.
Dacă harul lui Dumnezeu nu-l luminează pe om, oricât de multe cuvinte i-ai spune nu îi vor fi de folos. El te ascultă puțin, dar în scurtă vreme se întoarce la ceea ce îl ține rob. Însă dacă împreună cu vorbele tale lucrează îndată și harul, chiar în acea clipă se petrece o schimbare, după așezarea sufletească a omului respectiv. Și de atunci încolo viața lui s-a schimbat. Aceasta se petrece cu cei care nu și-au astupat urechile și nu și-au învârtoșat conștiința. Dimpotrivă, dacă îi înveți zi și noapte pe cei care doar ascultă vorbindu-se despre bine, dar nu se supun și rămân în dorințele lor rele, chiar dacă le-ai da toată înțelepciunea Sfinților Părinți, ai săvârși minuni în fața ochilor lor, ai scoate Nilul din matcă și l-ai revărsa asupra lor, este cu neputință ca aceia să se folosească.
Cercetați-vă pentru a vedea dacă se găsește înlăuntrul vostru această credință, sau dacă nu cumva sunteți mânați de înțelepciunea lumii acesteia. Iar dacă lăsați toate în mâinile lui Dumnezeu, iată! Ați dobândit credința și, fără urmă de îndoială, veți vedea că Dumnezeu vă va fi ajutător. Și așa, chiar de-ați avea încercări fără de număr, și satana v-ar ispiti să părăsiți credința, alegeți de o mie de ori mai degrabă moartea și nu vă supuneți înțelepciunii lumești. Astfel, vi se va deschide ușa tainelor și veți fi uimiți să vedeți cum lanțurile înțelepciunii lumești vă țineau legați înainte. Acum veți zbura cu aripi dumnezeiești, înălţându-vă deasupra pământului, și veți respira aerul cel nou al slobozeniei, de care, desigur, alții sunt lipsiți. Însă dacă vedeți că înlăuntrul vostru sunteți stăpâniți de înțelepciunea lumii acesteia și în cele mai mici primejdii vă pierdeți nădejdea și cădeți în deznădejde, să știți că încă nu ați dobândit credința și, prin urmare, nici nădejdea în Dumnezeu. (Părintele Iosif Isihastul)
Preot Olivian SANDU