Priza la electorat a excentricului Trump provoacă rumoare de ambele părţi ale Oceanului, mai ales din cauza viziunii sale asupra NATO sau migraţiei.
Fostul preşedinte american Donald Trump a ameninţat, în cazul în care va fi reales, că nu va mai garanta protecţia NATO împotriva Rusiei şi a promis un val masiv de expulzări la frontieră, în timpul unui miting sâmbătă în Carolina de Sud, relatează AFP.
Trump îi critică în mod regulat pe aliaţii săi din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru subfinanţarea instituţiei. În timpul mitingului, el a relatat o presupusă conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi.
„Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?”, povesteşte miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile”.
Nu-i pasă de Ucraina
Această declaraţie survine după ce Trump, un posibil candidat împotriva preşedintelui democrat Joe Biden la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a făcut presiuni asupra membrilor republicani ai Congresului pentru a îngropa un proiect de lege care prevede un nou ajutor pentru Ucraina şi o reformă a politicii de migraţie.
Răspunsul Casei Albe
Casa Albă a răspuns la declaraţiile lui Trump lăudând eforturile lui Biden de a consolida alianţele din întreaga lume.
Încurajarea invaziei celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este îngrozitoare şi lipsită de sens, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, într-un comunicat difuzat sâmbătă seara. „Încurajarea invadării celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este revoltătoare şi dezechilibrată – şi pune în pericol securitatea naţională americană, stabilitatea globală şi economia noastră acasă”, a spus acseta
Articolul 5 din Tratatul NATO este o prevedere care garantează apărarea reciprocă a statelor membre în cazul în care unul dintre ele este atacat.
Acordul care s-a blocat în Congres includea un pachet de ajutor suplimentar pentru Ucraina şi Israel.
În valoare de 95 de miliarde de dolari, acesta va fi dezbătut săptămâna viitoare şi include fonduri pentru lupta Israelului împotriva Hamas şi pentru un aliat strategic cheie, Taiwan. Partea leului ar urma însă să ajute Ucraina să îşi refacă stocurile de muniţii, arme şi alte nevoi esenţiale, în timp ce ţara intră în al treilea an de război.
Ameninţări repetate
Donald Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.
În condiţiile în care Trump îl devansează pe Biden în unele sondaje, aliaţii europeni se tem că o victorie a lui Trump în noiembrie ar putea pune în pericol angajamentul SUA faţă de alianţă, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luna trecută că nu crede că o a doua preşedinţie Trump ar pune în pericol apartenenţa SUA, aminteşte Reuters.
Stoltenberg, care a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a creşte cheltuielile pentru apărare, a declarat că aliaţii europeni îşi sporesc contribuţiile militare şi se îndreaptă în direcţia corectă.
Trump a continuat să lovească în alianţa transatlantică, spunând luna trecută, la un miting de campanie, că nu crede că ţările NATO ar sprijini Statele Unite dacă acestea ar fi atacate.
În ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice tangibile.
De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, ajutorul SUA pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 75 de miliarde de dolari, a declarat Stoltenberg, în timp ce alţi membri NATO şi state partenere au oferit împreună peste 100 de miliarde de dolari.
De asemenea, la mitingul de sâmbătă, Trump a reluat din nou problema arzătoare a imigraţiei, o altă temă controversată majoră în campania electorală. „Vom lansa cea mai mare operaţiune de deportare internă din istoria SUA. Nu avem de ales”, a declarat el.
