Un ofițer NATO spune că aliații trebuie să se pregătească pentru neprevăzut şi că războiul din Ucraina va determina soarta lumii.
Un ofițer de rang înalt din cadrul NATO a declarat că războiul din Ucraina ar putea „determina soarta lumii”, iar armatele și liderii politici occidentali trebuie să schimbe drastic modul în care ajută Kievul să respingă forțele rusești invadatoare, relatează agenția Associated Press.
În cadrul unei reuniuni a ofițerilor superiori ai NATO la sediul din Bruxelles, președintele comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a mai spus că în spatele rațiunii lui Putin pentru război se află teama de democrație.
„Avem nevoie ca actorii publici și privați să își schimbe mentalitatea de la o eră în care totul era planificabil, previzibil, controlabil și concentrat pe eficiență la o eră în care orice se poate întâmpla în orice moment. O eră în care trebuie să ne așteptăm la neprevăzut”, a declarat Bauer în deschiderea reuniunii. „Pentru a fi pe deplin eficienți, inclusiv în viitor, avem nevoie de o transformare a NATO în ceea ce privește forţa de război”, a adăugat el.
NATO va continua să sprijine Ucraina pe termen lung, a declarat Bauer. „Astăzi este a 693-a zi a ceea ce Rusia a crezut că va fi un război de trei zile. Ucraina va avea sprijinul nostru pentru fiecare zi care va urma, deoarece rezultatul acestui război va determina soarta lumii”, a completat acesta.
„Acest război nu a fost niciodată legat de vreo amenințare reală la adresa securității Rusiei, venită din partea Ucrainei sau a NATO”, a adăugat Bauer. „Acest război este despre faptul că Rusia se teme de ceva mult mai puternic decât orice armă fizică de pe pământ – democrația. Dacă oamenii din Ucraina pot avea drepturi democratice, atunci și oamenii din Rusia le vor râvni în curând”, a mai spus amiralul.
Pe parcursul a două zile de discuții la Bruxelles, se așteaptă ca ofițerii de top ai NATO să detalieze planurile pentru ceea ce se așteaptă să fie cele mai mari exerciții militare din Europa de la războiul rece încoace, în cursul acestui an.
Alianţă a dictatorilor
Rusia își dezvoltă relațiile cu Coreea de Nord în toate domeniile, inclusiv în cele „sensibile”, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ministrul de externe nord-coreean a lăudat marți legăturile de camaraderie cu Rusia înainte de a purta discuții rare la Kremlin cu Putin, care a fost invitat de liderul nord-coreean Kim Jong-un să viziteze țara izolată, cu armament nuclear, relatează Reuters.
Întrebat despre discuțiile de la Moscova, Peskov a declarat că s-a discutat despre situația din peninsula coreeană, dar că accentul principal a fost pus pe dezvoltarea relațiilor bilaterale. „Republica Populară Democrată Coreeană este partenerul nostru foarte important și ne concentrăm pe dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre în toate domeniile, inclusiv în domeniile sensibile”, a declarat Peskov reporterilor.
Putin a aprofundat legăturile cu Coreea de Nord de când a trimis trupe în Ucraina în 2022, iar SUA și aliații săi au condamnat ceea ce ei spun că au fost livrări semnificative de rachete nord-coreene către Rusia pentru a ajuta la efortul său de război.
„Cine controlează cerul va stabili cum se va încheia războiul”
Ucraina a comunicat ieri că obiectivul său pentru acest an este obţinerea supremaţiei aeriene în războiul cu Rusia, dar a avertizat că pentru victorie mai este nevoie de timp şi de ajutor occidental, transmite AFP.
La Forumul Economic de la Davos, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a afirmat că „în 2024 prioritatea este să alungăm Rusia de pe cer, fiindcă cine controlează cerul va stabili când şi cum se va încheia războiul”. „I-am învins (pe ruşi) în 2022 pe pământ, i-am învins în 2023 pe mare şi ne concentrăm să îi învingem în 2024 în aer”, a mai susţinut el.
Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, dar nu a reuşit să cucerească Kievul, iar ulterior forţele ruse au fost respinse din nord, nord-est şi parţial din sud. Anul trecut, prin atacuri cu drone maritime şi cu rachete, ucrainenii au reuşit să spargă blocada impusă de ruşi unor porturi de la Marea Neagră şi să îşi reia o parte din exporturi, în special cele de cereale.
Kuleba a insistat că pentru supremaţia aeriană ţara sa are nevoie de avioane din Occident; anul acesta urmează să primească aparate F-16, reaminteşte AFP. De asemenea, Ucraina cere rachete cu rază lungă de acţiune, iar până acum Statele Unite şi aliaţii europeni au furnizat un număr mic de astfel de arme, pentru a nu provoca Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a repetat marţi că este în joc însăşi existenţa statului ucrainean, după ce contraofensiva ucraineană din 2023 nu a reuşit să elibereze teritoriile ocupate de Rusia.
Stoltenberg: „Un succes al lui Putin ar face ca şi China să recurgă la forţă”
Cu cât preşedintele rus Vladimir Putin are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât creşte probabilitatea ca şi China să decidă să recurgă la forţă pentru a-şi atinge obiectivele, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia).
În acest context, el a susţinut că Alianţa Atlantică ar trebui să aibă o „abordare globală”, chiar dacă este o organizaţie regională, întrucât „lumea este interconectată”. În acelaşi timp, el a subliniat că nu NATO este cea care „avansează în Asia”, ci China este cea care „se apropie”.
