De la descifrare la orchestrare și premieră. Premiera mondială a oratoriului lui
Enescu a avut loc pe 26 septembrie 2019 la Konzerthaus Berlin, interpretat de Rundfunk- Sinfonieorchester Berlin, avându-l la pupitru pe Gabriel Bebeşelea.
De la compunerea oratoriului de către Enescu trecuse puțin peste un secol, de la
descifrarea manuscrisului – cinci decenii.
Manuscrisul, despre care „nu se ştia nimic” – prin împrejurări neelucidate încă –
ajunsese în posesia directorului Muzeului „Enescu”, Romeo Drăghici. În 1971, Romeo
Drăghici îi transmite o copie compozitorului și dirijorului Cornel Țăranu, care, „emoționat și
intrigat”, se apucă de o „întreprindere din cele mai dificile” – descifrarea manuscrisului,
despre care „în însemnările compozitorului nu se află nici o consemnare” (C. Țăranu, Un
poem simfonic inedit de George Enescu, în: „România literară”, nr. 40, 30 septembrie 1971,
p. 27). Prima parte era mai „curată”, revăzută și rescrisă parțial; celelalte – dificile, câteva
pasaje erau scrise într-un fel de stenografie, pe alocuri doar cu câteva indicații; altele erau
scrise în spațiile goale ale unui alt manuscris – spune într-un interviu Cornel Țăranu. Cu toate acestea, avea în față „o lucrare închegată, de o remarcabilă unitate stilistică, cu… neajunsul de a nu fi orchestrată” („Făclia”, 20 august 1971):
„O primă constatare, compozitorul pune pe muzică întregul text eminescian. Aşadar,
dramaturgia oratoriului sau, dacă vreţi, a poemului vocal-simfonic, coincide cu «libretul»
respectat ad-litteram. Ne-ar fi fost de altfel imposibil să stabilim succesiunea paginilor şi
portativelor, fără text, care ne-a călăuzit pas cu pas. Amplul poem-oratoriu, cu o durată de
circa 30 de minute, e conceput în cele trei părţi care compun textul, fără motto-urile sale. (…)
Schiţa se prezintă sub forma unui extras pe două portative în care este înghesuit şi textul,
fragmentat ale părţilor vocale şi corale, rare notaţii de orchestraţie sau dinamică. O primă
transcriere, mult mai detailată, cu partida vocală scrisă separat, şi cu un «subsol» bogat, de trei-patru portative, cu indicaţii amănunţite de orchestraţie şi nuanţe se opreşte, din păcate, la jumătatea primei părţi”. Analizând manuscrisul, Cornel Țăranu a putut „proceda la o redactare cu voci şi extras de pian, a întregului text, anumite omisiuni fiind cu uşurinţă
deductibile, astfel încât ne aflăm acum în posesia întregii lucrări fără adaosuri personale” (C. Țăranu, Un poem simfonic inedit de George Enescu, p. 27).
După mai multe luni de eforturi, pe 10 octombrie 1971, la Filarmonica de Stat din
Cluj, în cadrul festivalului „Toamna muzicală clujeană ’71”, a fost interpretat oratoriul
„Strigoii“ de George Enescu; conferențiar – Cornel Țăranu, soliști – Edita Simon, Ion Budoiu, Constantin Zaharia, Ștefan Rónai („Făclia”,10 octombrie 1971, p. 5).
În 1981, în varianta „de cameră”, cu Ion Budoiu, Mihai Zamfir, Edith Simon, Ştefan
Rónai, Anton Tauf şi Cornel Ţăranu, ca dirijor şi pianist, „Strigoii” lui Enescu produc o
impresie copleşitoare asupra publicului în „avanpremiera”, oferită de cea dintâi Gală a
„Scânteii” („Scânteia”, 18 februarie 1981). În aprilie a aceluiași an, la Opera Română din
București, interpretarea „Strigoilor”, prefațată admirabil de Alfred Hoffman și Cornel Țâranu, constituie un eveniment al stagiunii camerale („Săptămâna”, 27 martie 1981).
De la Cornel Țăranu era așteptată și versiunea orchestrată a „Strigoilor”: „nu vedem pe
nimeni altul care să o realizeze”, opina critica muzicală a vremii. Însuși Cornel Țăranu declara încă în 1971: „Dacă munca de reconstituire «arheologică» a manuscrisului, dusă până la capăt, va fi continuată printr-o fericită orchestrare, întreprindere dificilă, dar deloc imposibilă pentru un bun cunoscător al muzicii enesciene din acea perioadă, «Strigoii» ar putea fi redaţi patrimoniului nostru cultural ca o partitură de extrem interes” (C. Țăranu, Un poem simfonic inedit de George Enescu, p. 27).
După anul 2000, compozitorul şi dirijorul român, profesorul Sabin Pautza a orchestrat
partitura, iar interpretarea i-a revenit altui român, dirijorului Gabriel Bebeșelea.
Pe 15 ianuarie, începând cu ora 18.00, Memorialul Ipotești și Filarmonica
Botoșani invită publicul la un eveniment dedicat Zilei Naționale a Culturii Române, la
care, despre „«Strigoii» – reconstituirea unui concept Eminescu-Enescu”, va vorbi
dirijorul Gabriel Bebeșelea.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu
