Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din țară, potrivit unei analize Hot News. Mai mult, județul nostru depinde de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui.
România are un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) de 76% din media UE, la egalitate cu Ungaria și deasupra Greciei (67%), Letoniei, Croației, Slovaciei, Serbiei și vecinilor bulgari. Dar, tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel de județ.
Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ, Vaslui, de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
Botoșaniul nu este departe de Vaslui în top 10 cele mai sărace județe după ritmul de dezvoltare. Județul nostru se clasează pe locul nouă, urmat de Vaslui. Totodată, Botoșaniul este primul județ din topul județelor cu cele mai mici viteze de creștere a PIB-ului.
Botoșaniul depinde de bugetul de stat pentru a supraviețui
De remarcat că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București. În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.
Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).
Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în capacitatea județelor de a genera venituri proprii
Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.
„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat”, arată Curtea de Conturi într-un raport recent.
Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).
Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.
Ce este PPC
Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regulă euro sau dolari.
Având în vedere ca prețurile bunurilor diferă de la un stat la altul, paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un „coș de bunuri”, după formula: S=P1/P2 Unde: S = rata de schimb valutar dintre valuta 1 si valuta 2, P1 = Valoarea bunurilor în valuta 1 și P2 = Valoarea bunurilor în valuta 2.
Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosită pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.
