Aliații Ucrainei încep să ia în calcul o înfrângere a Kievului, iar oficiali europeni se gândesc şi la consecințele unei astfel de variante.
Impasul în care se află ajutoarele promise de SUA și de Europa îi face pe aliații Ucrainei să se gândească la ceva ce au refuzat să își imagineze încă din primele zile ale invaziei Rusiei: că Vladimir Putin ar putea câștiga, notează agenția Bloomberg.
Cu un ajutor de peste 110 miliarde de dolari împotmolit în disputele politice de la Washington și Bruxelles, se pune tot mai mult sub semnul întrebării cât timp va putea Kievul să rețină forțele rusești și să apere orașele, centralele electrice și porturile ucrainene împotriva atacurilor cu rachete.
Dincolo de consecințele potențial catastrofale pentru Ucraina, unii aliați europeni au început să se gândească în tăcere la impactul unui eșec al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Aceștia reevaluează riscurile pe care o Rusie îndrăzneață le-ar reprezenta pentru membrii alianței din est, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile interne care au cerut anonimatul pentru a discuta chestiuni care nu sunt publice.
Efecte globale
Efectele vor fi resimțite în întreaga lume, au spus sursele citate, partenerii și aliații SUA punând la îndoială cât de fiabile vor fi promisiunile de apărare ale Washingtonului. Impactul unui astfel de eșec strategic ar fi mult mai profund decât cel cauzat de spectacolul retragerii ratate a SUA din Afganistan în 2021, au spus aceștia. Și asta lăsând la o parte perspectiva ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale de anul viitor și să își realizeze promisiunile publice de a se retrage din alianțele majore, inclusiv din NATO, și de a face o înțelegere cu Putin în privința Ucrainei.
Sentimentul crescând de alarmă s-a strecurat în declarațiile publice ale liderilor. Acestea au căpătat un ton din ce în ce mai strident, pe măsură ce susținătorii ajutorului își îndeamnă adversarii să nu țină asistența vitală ostatică priorităților politice interne, lucru care s-a întâmplat rareori în dezbaterile anterioare.
„Dacă Ucraina nu are sprijinul UE și al SUA, atunci Putin va câștiga”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar săptămâna trecută la summitul Uniunii Europene, unde liderii nu au reușit să depășească opoziția tot mai mare față de pachetul de ajutor de 50 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari) de anul viitor și abia au reușit să aprobe gestul în mare parte simbolic de a deschide calea spre aderare pentru Ucraina cândva în viitor.
Biden îşi nuanţează retorica
În SUA, președintele Joe Biden a promis săptămâna trecută că va susține Ucraina „atât timp cât vom putea”, o schimbare de retorică față de promisiunile anterioare de a face acest lucru „atât timp cât va fi nevoie”. Republicanii de linie dură din Congres au refuzat să aprobe un sprijin de 61 de miliarde de dolari pentru anul viitor până când Biden nu cedează la cererile lor de politici mai dure la granița de sud a SUA. Până în prezent, eforturile de a ajunge la un acord au eșuat. Luni, Pentagonul a avertizat că banii pentru noile arme destinate Ucrainei se vor epuiza la 30 decembrie dacă legiuitorii nu acționează.
Pe lângă scepticismul tot mai mare al publicului cu privire la costul sprijinului pentru Ucraina, rezultatele dezamăgitoare ale contraofensivei Kievului din această vară – trupele sale au obținut doar câștiguri modeste împotriva forțelor puternic baricadate ale Rusiei – au alimentat întrebările dacă obiectivul declarat public al Ucrainei de a recuceri tot teritoriul ocupat de Putin este realist. În ultima vreme, oficialii aliați au încercat să sublinieze succesele militare mai recente ale Kievului, inclusiv loviturile reușite asupra marinei rusești din Marea Neagră, mai degrabă decât progresele radicale pe teren observate în primul an de război.
„Există o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la lipsa de acțiune în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina de ambele părți ale Atlanticului și o frustrare că există această stagnare cu consecințe grave pe câmpul de luptă”, a declarat Kristine Berzina, director general la German Marshall Fund din Washington. „Posibilitatea ca Ucraina să piardă teritorii suplimentare și chiar suveranitatea sa – asta este încă pe masă”, mai spune acesta.
Ostilităţi încetate în condiţiile puse de Kremlin
Potrivit oficialilor europeni, este posibil ca Rusia să facă presiuni pentru a cuceri mai mult teritoriu și a distruge mai multă infrastructură dacă Ucraina nu primește armele de care are nevoie pentru a se apăra. Incapabilă să se apere, Ucraina ar putea fi forțată să accepte un acord de încetare a focului în condițiile Rusiei, au spus aceștia.
Susținătorii Ucrainei, atât din UE, cât și din SUA, spun că ajutorul va fi probabil aprobat sub o anumită formă la începutul anului viitor. Dar este puțin probabil ca acest lucru să producă un progres major pe câmpul de luptă, au spus oficialii. Dincolo de asta, perspectivele sunt din ce în ce mai întunecate, chiar dacă impasul de pe teren face tot mai clar că lupta ar putea continua ani de zile.
În statele baltice, oficialii spun deja publicului să fie pregătit pentru următorul război, deoarece forțele lui Putin nu vor fi distruse în Ucraina. Discuția s-a mutat de la „dacă” Rusia ar putea ataca la o concentrare asupra pregătirilor concrete pentru această perspectivă odată de neconceput. În pofida asigurărilor publice ale lui Biden, cresc întrebările dacă SUA și alți aliați și-ar pune efectiv trupele în pericol pentru a apăra țări mici care au făcut cândva parte din Uniunea Sovietică.
Vor fi probleme, anunţă Putin
„Rusia nu se teme de NATO”, a declarat șeful militar estonian Martin Herem într-un interviu acordat săptămâna trecută unui post de televiziune local, estimând că armata rusă ar putea fi pregătită să atace NATO în decurs de un an, odată ce conflictul din Ucraina – care nu este membră a alianței – se va fi încheiat. Alți oficiali occidentali au declarat că lui Putin i-ar lua probabil cel puțin câțiva ani pentru a recupera pierderile enorme pe care armata sa le-a suferit în Ucraina, ca să nu mai vorbim de amenințarea forțelor mult mai capabile ale NATO.
Dar încrederea anterioară că invazia va fi o „înfrângere strategică” pentru liderul rus a dispărut, fiind înlocuită în unele cercuri de un sentiment tot mai puternic că pariul lui Putin că poate rezista mai mult decât SUA și aliații săi s-ar putea dovedi corect.
Finlanda, care a aderat la NATO în acest an pe fondul amenințării crescânde din partea Rusiei, și-a intensificat propria consolidare a apărării și caută să lege legături de securitate cu SUA. Putin a avertizat duminică că Rusia intenționează să desfășoare mai multe trupe de-a lungul graniței sale, cea mai lungă dintre Rusia și un membru NATO. „Nu au existat probleme”, a spus el. „Acum vor fi”, a adăugat Putin.
Încă un val migrator
Un oficial occidental a descris modul în care o victorie a Rusiei ar declanșa o avalanșă de refugiați care se îndreaptă spre UE, acumulând presiune asupra serviciilor din aceste țări și exacerbând tensiunile dintre membri. În același timp, a spus oficialul, rezistența ucraineană ar trece la tactici de gherilă, ceea ce înseamnă că luptele ar continua la un nivel inferior, perpetuând instabilitatea de la granița estică a UE.
Unele țări europene ar putea căuta să își consolideze legăturile cu Moscova sau Beijingul pentru a evita să se bazeze prea mult pe o Americă nesigură, au declarat alți oficiali.
În condițiile în care forțele rusești ar putea fi mult mai aproape de granițele Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României, iar Crimeea oferă Kremlinului o poziție dominantă în Marea Neagră, SUA ar trebui să facă investiții semnificative în forțele sale europene pentru a reprezenta un factor de descurajare credibil, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului într-un raport publicat săptămâna trecută.
SUA ar trebui să desfășoare o „parte considerabilă” din forțele sale terestre, precum și un „număr mare” de avioane stealth. Având în vedere limitările producției americane, acest lucru ar putea forța Casa Albă să aleagă între a păstra suficiente forțe în Asia pentru a apăra Taiwanul de un potențial atac al Chinei sau pentru a descuraja un atac rusesc asupra NATO.
„Întreaga întreprindere va costa o avere”, au declarat analiștii conduși de Frederick W. Kagan în raport. „Costul va dura atâta timp cât amenințarea rusă continuă – potențial pe termen nelimitat”, mai spun analiştii.
