Raportarea violenței împotriva femeilor a crescut în ultimii ani. Însă 3 din 4 cauze de viol au fost soluționate prin clasare în 2022, arată un raport de monitorizare privind violența împotriva femeilor lansat de Centrul Filia.
Raportul urmărește parcursul victimelor către o viață în siguranță – plângerile penale înregistrate de poliție, date care semnalează risc de violență în cazul mamelor minore, serviciile accesate de victime și accesul acestora la justiție.
În România 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2014). Însă datele înregistrate de serviciile privind violența domestică, de poliție sau la nivelul parchetelor și instanțelor sunt cu mult mai mici, asta indică decalajul existent între criminalitatea reală și cea aparentă, identificată de autorități.
Crește raportarea violenței împotriva femeilor
Principalele cauze pentru care victimele violenței de gen nu apelează la autorități sunt reprezentate de faptul că se tem pentru viața lor și a copiilor și nu au încredere că autoritățile le pot ajuta. Acestora li se adaugă faptul că victimelor le este rușine, dar și că nu au unde să locuiască. Cu toate acestea, există o tendință de creștere de la an la an a numărului de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică, cât și a numărului de plângeri penale înregistrate la poliție pentru fapte ce se încadrează în prevederile privind prevenirea și combaterea violenței domestice.
În anul 2021, au fost înregistrate 66.398 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică, o creștere cu 23% a numărului de intervenții față de anul anterior, în 2020 au fost 53.978 de intervenții. În 2021, pentru 18.309 de cazuri a fost identificat un risc iminent, reprezentând 26% din numărul total de intervenții din anul respectiv. Au fost emise 11.047 de OPP (în 60% dintre cazurile identificate cu risc iminent.)
Peste 90.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică au fost înregistrate în anul 2022, o creștere cu 36% față de anul 2021 și cu 60% față de anul 2020, dintre care 24.418 cazuri cu risc iminent. Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și fetelor rămâne subraportată, mai ales în cazul victimelor care pot întâmpina mai frecvent atitudini discriminatorii, dar și pentru că nu au încredere că autoritățile le pot ajuta.
Casa este cel mai nesigur loc pentru femei
81% dintre victimele infracțiunii de lovire sau alte violențe, înregistrate de poliție în anul 2022, au fost femei, în timp ce 90% dintre autorii adulți au fost bărbați. 52% dintre aceste infracțiuni au avut loc în mediul rural, iar 48% în mediul urban. Echilibrul existent între mediul rural și cel urban deconstruiește prejudecata larg răspândită că violența domestică are loc numai la țară. Casa rămâne însă locul cel mai nesigur pentru femei, 85% dintre
infracțiunile de lovire sau alte violențe au fost comise la domiciliu.
Infracțiunile contra libertății și integrității sexuale care au loc între membri de familie reprezintă numai o mică parte (aproximativ 10%) din numărul total de astfel de infracțiuni înregistrate de poliție. Dacă în cazul infracțiunilor de viol înregistrate de poliție în anul 2022 constatăm o creștere de numai 2% față de anul anterior, în cazul infracțiunilor de act sexual cu un minor există o creștere de 17% a numărului de plângeri penale înregistrate.
„În medie 8 copii/zi victime ale infracțiunii de act sexual cu un minor, însă aceste date sunt doar pentru cazurile care ajung în atenția autorităților. Numărul real al copiilor care trec prin violență sexuală rămâne ascuns”, arată raportul Centrului Filia.
La finalul anului 2021, 2.523 de fete cu vârsta între 11 și 14 ani născuseră deja, conform datelor Recensământului din 2021, 1.491 de fete cu vârsta între 11 și 14 ani aveau un copil, iar 1.032 de fete cu vârsta între 11 și 14 ani aveau deja doi copii.
„Prejudecățile față de mamele minore sunt de cele mai multe ori referitoare la faptul că fetele fac partea din minoritatea romă, însă datele de la recensământ contrazic aceste prejudecăți: 78% dintre fete sunt de etnie română, în timp ce numai 10% sunt de etnie romă”, arată Centrul Filia.
România are doar date parțiale despre mamele minore
Nașterea unui copil la vârste atât de fragede presupune riscuri ridicate asupra sănătății și, în absența unor politici care să vină în sprijinul mamelor minore, curmă șansele fetelor de a-și atinge propriul potențial.
„Problema numărului ridicat de sarcini în rândul adolescentelor, care ne plasează pe primele locuri din Uniunea Europeană, chiar și având date parțiale, există în continuare. Lipsa unor indicatori comparabili între instituții, a coordonării în colectarea datelor, a asumării limitelor în ceea ce privește furnizarea datelor de la nivelul autorităților locale creează confuzie și împiedică identificarea corectă a problemelor, făcând imposibilă dezvoltarea unor politici publice adaptate realităților din teren”, mai transmite Centrul Filia.
Datele raportului mai arată că județele cu un număr mai ridicat de victime adulte care au accesat servicii din domeniul violenței domestice sunt acele județe în care există asociații neguvernamentale active, cu expertiză în acordarea de servicii pentru supraviețuitoarele violenței de gen (București, Mureș, Timiș, Brașov, Iași) sau în care au fost alocate fonduri publice pentru servicii în domeniul violenței domestice de către autoritățile locale.
3 din 4 cazuri de viol au fost clasate
3 din 4 cauze de viol au fost soluționate prin clasare, numai 1 din 4 cauze de viol fiind
prin trimitere în judecată. Parchetele nu colectează date dezagregate în funcție de motivele
pentru care s-a dispus clasarea unei cauze, însă aceste date ar fi esențiale pentru a înțelege provocările existente în ceea ce privește tragerea la răspundere penală a agresorilor sexuali.
58% dintre cauzele soluționate au fost soluționate prin clasare, iar 222 de cauze prin renunțare la urmărirea penală. Durată lungă de soluționare a cauzelor de viol și act sexual cu un minor la nivelul parchetului poate descuraja atât victimele care au depus plângere penală, cât și pe cele care încă se gândesc dacă sau nu să urmeze căile legale.
