Mai multe comune botoșănene au adoptat drept sistem de management al deşeurilor colectarea din poartă în poartă. Noua formă de colectare este menită să crească gradul de colectare selectivă a deșeurilor, care a devenit obligatorie în 2019.
Colectarea selectivă rămâne o poveste la Botoșani. În acest an, gradul de colectare selectivă a deșeurilor din județ se estimează în jurul procentului de 2%, adică 1.500 de tone. Asta înseamnă, însă, foarte puțin, deși este dublu față de anul trecut, când procentul a fost de 1%, în jur de 800 de tone de deșeuri.
Pentru creșterea gradului de colectare Consiliul Județean pregătește un proiect pentru dezvoltarea sistemului integrat, adică pe raza județului Botoșani se va colecta doar din poartă în poartă. De asemenea, proiectul va cuprinde și o stație de tratare mecano- biologică, valoarea investiției fiind de 42 de milioane de euro.
„ADI-ul ne-a pus în vedere că putem opta și pentru colectarea din poartă în poartă”
La sugestia ADI Ecoproces, de câteva luni, mai multe comune din Botoșani au decis deja preluarea deșeurilor din poartă în poartă. Astfel, noul sistem de management al gunoiului a fost adoptat de localități limitrofe municipiului- Curtești, Răchiți, Mihai Eminescu-, dar și de Vârful Câmpului, Darabani, Flămânzi, Sulița.
„Problema asta a deșeurilor este coordonată de ADI, pentru colectare au fost încheiate contracte acum ceva timp pe puncte comune de colectare, acum au expirat contractele și se putea prelungi în aceeași formă sau ADI-ul ne-a pus în vedere că putem opta și pentru colectarea din poartă în poartă, cu consecințele aferente, adică o creștere de cost. Pubelele au fost achiziționate de noi, dar cu bani atribuiți de la Consiliul Județean”, a declarat George Popescu, primarul comunei Sulița.
Edilul susține că această nou metodă a adus numeroase beneficii, printre care evitarea deșeurilor aruncate la întâmplare, problemă frecvent întâlnită în comună. Astfel, în fiecare săptămâna este ridicată pubela cu deșeuri menajere, iar lunar deșeurile reciclabile.
„Eu cred că a fost primită foarte bine decizia de a trece la colectarea din poartă în poartă, adică de acasă. Foarte mulți cetățeni mi-au transmis semnale pozitive. Ei nu mai trebuie să își care gunoiul la distanțe mari, la punctele de colectare. Pe de altă parte, nici nu mai este acea mizerie exact în zonele centrale, pe lângă primărie, pe lângă grădinițe, era un focar de infecție prin toate zonele”, a spus George Popescu.
„A crescut gradul de colectare selectivă, nu știu exact cu cât, e tardiv să mă exprim”
Odată cu implementarea acestui sistem, edilul spune că s-a redus și cantitatea de gunoi, asta deoarece cetățenii comunei erau obișnuiți să „depoziteze” la pubelele comune tot ce îi încurca prin gospodărie.
„Persoanele nu mai pot pune orice, pentru că nu i se iau gunoiul. La punctele de colectare comune putea să se ducă oricine, orice și oricând, era greu de monitorizat. Acum dacă scoți ceva neconform, cum erau sacii cu surcele de la lemne sau căpițe de fân efectiv, nu ți-l mai ia. Partea cea mai bună e că a crescut gradul de colectare selectivă, nu știu exact cu cât, e tardiv să mă exprim, intrăm în a trei lună, o să fac o analiză, dar îmi trebuie cel puțin șase luni”, a adăugat acesta.
Colectarea selectivă- obligatorie din 2019
În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. În acest sens, firmele de salubrizare și primăriile au obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru containere pentru colectare selectivă.
În vara acestui an ministrul Mediului, Mircea Fechet anunţa că România are un procent de colectare selectivă a deșeurilor de 12-14%. Acesta spunea că deși s-au investit bani mulți în structura de sortare, ea este nefolosită. Șeful de la Mediu a mai precizat că România a ajuns să recicleze deșeurile altor țări pentru că nu poate să-și recicleze propriile deșeuri.
Ministrul a mai precizat, în cadrul conferinței de presă, că țara noastră nu își reciclează propriile deșeuri pentru că nu este în stare. În schimb, poate recicla deșeurile din alte țări. De asemenea, Mircea Fechet mai spune că deșeurile ajung să se contamineze între ele, ceea ce face mai greu procesul de sortare.
