Consiliul Județean trebuie să scoată aproape 2,8 milioane de euro pentru a evita o catastrofă ecologică, din cauza depozitului de deșeuri Stăuceni.
Banii sunt necesari pentru executarea unor lucrări de intervenție în primă urgență pentru consolidarea și punerea în siguranță a digului estic. Astfel, din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime (undeva la cota -11 și – 15 metri), digul estic al celulei de depozitare a suferit în ultimii ani o serie de tasări și fisuri care ar putea duce la iminența unor deversări necontrolate de levigat și implicit la contaminarea apelor subterane și de suprafață. Pentru că nu s-a intervenit până acum, precipitațiile abundente, cu scurgeri de pe versanți, ar putea accentua eroziunea.
Din acest motiv, conducerea Consiliului Județean (CJ) a promovat un proiect de hotărâre care va fi dezbătut în ședința ordinară de luni, 27 noiembrie a.c. pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru aceste lucrări. „Nerealizarea în timp cât mai scurt a lucrărilor de consolidare necesare punerii în siguranță a versantului estic va conduce la accentuarea fenomenelor de alunecare, fapt ce poate afecta grav construcțiile existente pe dig, care fac parte din stația de tratare a levigatului, conductele de legătură dintre acestea, deteriorarea membranei de etanșare a depozitului, cu impact negativ major asupra mediului”, se menționează în referatul de necesitate. Valoarea totală a investiției a fost stabilită la 13.669.153,01 lei, inclusiv TVA 19%, documentația tehnico-economică fiind avizată în Comisia Tehnico – Economică a CJ în urmă cu două săptămâni.
Situaţie critică descoperită în 2021
Situația critică de la depozitul de deșeuri Stăuceni a fost descoperită în primăvara lui 2021. Atunci s-a dispus efectuarea unei expertize care a evidențiat pentru prima dată necesitatea efectuării de urgență a unor lucrări de consolidare. Așa se face că în noiembrie 2021 CJ a decis alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă, destinat întreţinerii, înlocuirii şi dezvoltării (FIID), constituit încă de la înființarea Centrului Integrat de Management al Deșeurilor Stăuceni, conform normelor europene.
Problemele puteau fi oarecum anticipate, dacă se ținea cont de faptul că încă de la proiectare s-a optat pentru un dig format din pământ, fără niciun fel de armătură. „Depozitul a fost finalizat în 2013, iar de atunci au trecut opt ani. Între timp, celula a fost umplută în proporție de 45-50 la sută și prin urmare, tasările de teren care au apărut în dig sunt normale. În schimb, alunecările de teren în adâncime au fost cauzate de izvoarele subterane care nu existau în momentul realizării studiului și care au apărut în ultimii ani, ca urmare a ploilor abundente și a scurgerilor de pe versanți. Izvoarele care au fost depistate în timpul studiului au fost drenate de la bun început, dar izvoarecele care au apărut se scurg pe sub cuva depozitului și afectează digul”, spunea în 2021 Iulian Mincu, directorul executiv al Direcției de Servicii Publice din cadrul CJ.
Din cauza acestor eroziuni, CJ urma să realizeze o documentaţie de avizare privind lucrările de intervenţie, după care era nevoie de realizarea unui proiect, avizarea și autorizarea lucrărilor, execuția acestora cu tot cu asistență tehnică și dirigentare, suma necesară estimată fiind de 450.000 de euro. Potrivit reprezentanților CJ, era nevoie de realizarea unei armături din beton, care să stabilizeze terenul și să consolideze digul astfel încât eroziunea să nu pună în pericol celula de depozitare.
Autoritățile s-au trezit în fața unei situații aproape fără ieșire la Stăuceni
În decembrie 2021, CJ a sesizat inclusiv Instituția Prefectului pentru declararea stării de urgență în cazul CMID Stăuceni, astfel încât instituția să poată obține toate autorizațiile și avizele necesare în vederea demarării lucrărilor. Doar că, autoritățile s-au trezit în fața unei situații aproape fără ieșire – lucrările de consolidare a digului nu puteau fi efectuate fără evacuarea măcar a unei părți din levigatul adunat în corpul depozitului, cantitatea fiind estimată la aproape 10.000 de metri cubi.
În plus, întrucât staţia de tratare a levigatului prin osmoză inversă nu putea fi utilizată fără modificarea autorizației integrate de mediu, iar stația existentă era subdimensionată, s-a pus în discuție extragerea levigatului și tratarea lui în altă parte, așa cum prevedea inclusiv planul de urgență din autorizația integrată de mediu.
Depozit făcut cu bani europeni
Depozitul de la Stăuceni a fost făcut cu fonduri europene. Lucrările au început în 2012 și au costat peste 143 de milioane de lei. Recepția la terminarea lucrărilor s-a efectuat la data de 28 martie 2014, după care a urmat o perioadă de 60 de luni de notificare a defectelor (perioada de garanție), iar recepția finală s-a efectuat la data de 10 iulie 2019.
În urma licitației organizată de CJ, afacerea nou-nouță a fost preluată de Diasil Service SRL, care nu ar fi fost în stare să o gestioneze. Interesant este că, atât în perioada de notificare a defectelor, cât și după aceasta, s-au semnalat fisuri și tasări pe drumul perimetral situat pe digul estic, care, deși au fost tratate prin acoperire cu mastic bituminos la indicațiile proiectantului general, s-au accentuat, existând riscul unei alunecări importante a versantului, cu urmări grave în ceea ce privește siguranța depozitului de deșeuri și a facilităților care deservesc stația de tratare a levigatului. Toate aceste aspecte au fost ținute departe de opinia publică și nu au fost recunoscute oficial niciodată.
Operator de la Stăuceni sancţionat de Garda de Mediu
În schimb, în urmă cu patru ani, în zona de colectare a deșeurilor de plastic, la Stăuceni a izbucnit un incendiu masiv, pompierii având nevoie de două zile pentru a-l stinge. Focul a afectat o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi şi o cantitate de deşeuri de aproximativ 8.000 de metri cubi, iar cauza avansată de pompieri a fost autoaprinderea materialelor depozitate acolo, din cauza inexistenței instalației de captare a gazului.
Atunci, administratorului depozitului i s-a trasat măsura de a monta instalația de captare de gaz, mai ales că pe anumite zone din groapă se atinsese de mult înălțimea care impune acest lucru prin proiect. În 2020, pentru a monta instalația de gaz, angajații depozitului au fost nevoiți să împingă deșeurile în zonele în care băltea apa pluvială, iar aceasta a revărsat. Astfel, din corpul depozitului a început să se scurgă levigat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale și prin intermediul unui colector din beton, în sistemul de descărcare în trepte, către canalul de desecare cu evacuare finală al SGA în pârâul Burla.
Apa murdară a ajuns până la Sulițoaia, în coada acumulării Dracșani, în zona cu stuf. La avertizarea comisarilor de mediu, administratorul a blocat cursul de apă. În urma acestor probleme, operatorul care administrează groapa de gunoi a fost sancționat de mai multe ori de către comisarii mediu. Cu toate acestea, în vara acestui an CJ a decis să prelungească cu 4 ani contractul încheiat cu Diasil Service.
Depozit prevăzut cu trei celule
Potrivit proiectului, depozitul de deșeuri de la Stăuceni este prevăzut să aibă în total trei celule. Deocamdată, a fost amenajată doar celula 1, cu o capacitate de 913.308 tone. Aceasta ar urma să fie închisă până în 2028 și amenajată celula 2.
Însă, potrivit caietului de sarcini (n.r. – care este anexă la contract), Diasil Service SRL va fi responsabilă cu exploatarea depozitului inclusiv în perioada de monitorizare post-închidere. Ori, potrivit normelor legale, durata minimă prevăzută pentru monitorizarea post-închidere este de minim 30 ani.
