S-a născut între anii 780-790, în cetatea Irinopolis, din regiunea Isauria, în sud-estul Asiei Mici, din doi părinți creștini, pe numele lor Serghie și Maria.
Dorind a duce o viaţă închinată în întregime lui Hristos, tânărul s-a retras într-un munte din regiunea natală, unde a întâlnit un fost episcop local, ajuns pustnic. Îndrumat de acesta, el va intra într-o mănăstire din apropiere, iar apoi, la îndemnul mamei sale, într-o alta, unde se nevoia un frate de-al său.
În acea vreme, Biserica era luptată de erezia iconoclastă. Deoarece egumenul mânăstirii s-a dovedit a fi iconoclast, Sfântul Grigorie a avut mult de pătimit pentru curajul mărturisirii sale, fiind bătut și strâmtorat. În cele din urmă, el a plecat într-o mănăstire unde era stareț părintele Simeon, un frate de-al mamei sale. Nu după multă vreme, părintele Simeon a fost aruncat în temniță, de către iconoclaști, pentru dreapta cinstire pe care o acorda icoanelor.
Cuviosul Grigorie a petrecut în mănăstirea unchiului său vreme de 14 ani. După nenumărate nevoințe, Sfântul Grigorie s-a retras într-o peșteră unde s-a nevoit încă o perioadă de timp. După o vreme însă, în urma unei descoperiri, Dumnezeu l-a trimis înapoi, în lume, spre a fi de folos și altora. Vindecarea unui om posedat de demoni l-a făcut cunoscut, drept pentru care a plecat din Roma și s-a oprit în Sicilia, iar apoi în Grecia.
Întors în Tesalonic, el s-a așezat în Mănăstirea Sfântul Mina. Nu se știe când anume, însă Cuviosul a fost hirotonit preot. După ce unchiul său, părintele Simeon, a fost eliberat din temniță, Sfântul Grigorie a plecat din Tesalonic, spre Constantinopol, pentru a-l întâlni.
Sfântul Grigorie Decapolitul s-a îmbolnăvit de hidropică, boala de care se crede că a suferit și Sfântul Apostol Pavel, și a adormit în Domnul în ziua de 20 noiembrie 842, fiind înmormântat într-o mănăstire din Constantinopol. Precum în timpul vieții, tot așa și după moarte, la mormântul său au fost tămăduiți nenumărați suferinzi și posedați.
Preot Olivian SANDU
