Bâlbele fără sfârşit ale autorităţilor locale îi fac pe şefii de la Bucureşti să îşi pună mâinile în cap. Tot mai des, şefi de la „centru” sunt nevoiţi să vină la Botoșani pentru a descâlci problemele create de autorităţile de aici şi apoi plasate de la unii la alţii. Cea mai recentă situaţie de acest gen este cea cu podul de peste Siret, despre care iniţial şefa CJ Botoșani, Doina Federovici, a anunţat că nu poate fi construit din cauza prezenţei unor gândaci şi a unei broaşte.
Şefa CJ a oferit informaţii incomplete
Vasile Carnariu, președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), a venit la Botoșani, luni, într-o vizită fulger. Acesta a mers direct la locul cu pricina, însă pentru a afla nu doar că şefa CJ a vorbit mai mult pe lângă subiect, ci şi că realitatea din teren este mult mai gravă. Astfel, deşi autorităţile spun că proiectul de peste 8 milioane de euro riscă să fie pierdut din cauza câtorva specii de gândaci şi broaşte, în zona de arie protejată îşi desfăşoară activitatea o balastieră, despre care nu a suflat nimeni o şoaptă.
Şeful ANANP s-a declarat mai îngrozit de prezenţa balasterei decât de eventualul impact negativ al constucţiei podului asupra speciilor protejate.
„Acest şantier funcționează legal sub protecția unor aleși atât locali, cât și județeni”
Cu toate acestea, potrivit APM Botoșani dar şi a Gărzii de Mediu, acea balastieră are toate avizele în regulă.
“O finanțare de 8 milioane de euro este ceva. Ar fi bine să fie finalizat podul. Podul de la Zvoriștea o să fie în reparație, ar fi ajutat la devierea traficului greu. Ar fi simplu dacă acest pod ar fi gata. Apa din acea balastieră ar trebui revărsată în râu, foarte limpede și foarte curată. Dar nu se întâmpla acest lucru. Dăunează acest şantier, dar funcționează legal sub protecția unor aleși atât locali, cât și județeni. Funcționează sub aripa ocrotitoare a acestora”, a spus Adrian Istrate, consilier local în Consiliul Local al comunei Cândești.
Şef trimis la Botoşani de ministrul Mediului
Şeful ANANP a şi recunoscut, de faţă cu cei prezenţi, că venirea lui la Botoșani a fost expres la solicitarea ministrului Mediului, care l-a trimis aici şocat de degringolada instituţională din judeţul nostru. De altfel, acesta este şi unul dintre motivele pentru care nici reprezentanţii Prefecturii, nici cei ai CJ, nu au făcut publică sosirea şefului de la Bucureşti în judeţul nostru, aşa cum defilau, până acum, cu orice personaj important venit din capitală.
Prin sosirea sa la Botoșani, şeful ANANP confirmă practic ceea ce „Monitorul de Botoșani” deja a scris, în urmă cu o săptămână. Deşi au prezentat într-o conferinţă de presă că investiţia este blocată de prezenţa unor gândaci şi a unei specii de broască în zonă, în realitate cei de la CJ nici măcar nu au depus documentaţia necesară începerii proiectului.
Inițial, reprezentanții CJ Botoșani au afirmat că Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a blocat proiectul din cauza unor specii protejate. Cu toate acestea, s-a aflat că CJ Botoșani nu a cerut niciodată un aviz direct de la ANANP.
„Proiectul nu este blocat, ei se mișcă greoi”
Punctul de vedere care a stârnit controversa a fost emis la solicitarea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) și avea doar caracter consultativ, neimplicând o interdicție directă a construcției. De fapt, singurul impact negativ menționat se referea la documentația incompletă a proiectului, care putea fi corectată fără a bloca complet lucrările.
„Solicitarea din punct de vedere ANAP a fost făcută în martie 2023, am fost la fața locului și am făcut un proces verbal cu cei de la Suceava, cu drumuri și poduri Botoșani. Am emis un puncte de vedere către Agenția pentru Protecția Mediului, pentru că totul se desfășoară în cadrul unei proceduri din ordinul 292/2018. În cadrul acestei proceduri, noi am fost solicitați pentru a emite un punct de vedere cu privire la ceea ce există. Am emis punctul de vedere în aprilie 2023, iar în septembrie ni s-a solicitat să emitem un punct de vedere cu privire la îndrumarul pentru realizarea acestui obiectiv.
Deci proiectul nu este blocat, ei se mișcă greoi. Nu era vorba de aviz. Rolul ANAP este de administrare și protejare fără excepție a speciilor din arie. Sunt mai multe specii. Toate sunt protejate. Fiecare specie, oricât de mica ar fi, are rolul ei în ecosistem. Nu ne-a solicitat nimeni aviz. Noi suntem la etapa în care am solicitat doar puncte de vedere. Atât. (…). Totul trebuie să fie integrat. Sunt legi pe care trebuie să le respecți. Nu pot să-mi asum eu să spun: încălcați legile, construiți podul. Sunt niște reglementări, niște pași, care trebuie urmați pentru a construi acest pod”, a precizat Paul Vieru, şef serviciu ANANP Botoșani.
Poze cu gândaci prezentate în faţa ministrului Mediului
Întreg scandalul s-a iscat săptămâna trecută, după ce, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Mediului, Mircea Fechet, președintele CJ Botoșani, Doina Federovici (PSD) a afirmat că lucrările de construcție a podului de la Talpa (n.r. – cunoscut și sub numele de <<Podul lui Cozmâncă>>) care ar fi urmat să lege județele Botoșani și Suceava, ar fi fost sistate după ce Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a transmis că în perimetrul respectiv au fost descoperite o specie de broască şi două specii de gândaci protejate de lege.
„Este o investiție de aproape opt milioane de euro, o investiție blocată de altfel de ariile protejate pentru că, în zonă, ce să vedeți, trăiesc doi gândaci: rădașca și croitorul cenușiu și, mai mult decât atât, broasca europeană de baltă”, a afirmat Federovici. Ba mai mult, pentru ca efectul să fie maxim, cei de la CJ au venit și cu câteva planșe foto care ilustrau speciile protejate.
„În fiecare an înainte de campania electorală vin și ne promit că podul se va face”
Între timp, însă, cei care au de suferit sunt localnicii de pe cele două maluri ale Siretului, care au de ocolit zeci de kilometri din cauza ambiţiilor politice de decenii.
“În 1996 s-a început acest pod cât a fost PSD-ul la putere. Până în 2000 s-a făcut cât de cât. Când a intrat convenția democratică la putere, nu s-a mai continuat. Când a intrat iar PSD s-a făcut până când trebuiau să fie puse grinzile pe același pilon. Dar trebuiau macarale de 120 de tone aduse de pe la Târgu Jiu. Nu s-au adus. Până în 2010 când a venit o apă mare și a rupt grinzile și atunci a fost bucuria celor care trebuiau să construiască podul.
Pentru că au mers la primării, au semnat că a fost apă mare, că s-au rupt grinzile. De atunci până acum, în fiecare an înainte de campania electorală vin și ne promit că podul se va face în următorii an, dar podul tot așa-i. Acum, am auzit si eu, că este broasca și caradașca și nu se poate face din această cauză. Cu ce încurcă broasca podul? Pilonii sunt turnați”, se întreba retoric unul dintre localnici.
