Controversatul proiect al noilor măsuri fiscale a fost aprobat ieri de executiv, iar modificările au fost tot în favoarea administraţiei publice.
Guvernul a adoptat, ieri, proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
El a afirmat că au fost aprobate câteva modifică la proiectul de lege.
Astfel, bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum. Ministerul de Finanțe are termen o săptămână pentru a propune un proiect de ordonanță de urgență care va limita comisioanele implicate în procesul de eliberare a bonurilor de masă.
Taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive va fi de 9%.
În ce privește calculul impozitului pentru companiile multinaționale, din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate.
Ordonanţă separată pentru agricultură şi construcţii
Reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată. Salariul minim în general, care va crește cu 10 procente, la 3.300 lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern.
Baronii au liber să dea cât vor pe concerte
Guvernul a eliminat din proiectul de lege privind măsurile fiscale una din reformele din administrația locală, potrivit noului proiect publicat de executiv. E vorba despre prevederea din proiectul inițial, care spunea că administrația locală (primării, consilii județene) nu pot cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri, zilele localității etc.
Astfel, în proiectul inițial publicat pe 19 septembrie de Ministerul Finanțelor, la articolul Art. XXIX era stipulat că: „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent. La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Cheltuielile cu activitățile sportive trebuie să aibă bugetele de venituri și cheltuieli aprobate prin hotărâre distinct de către autoritățile publice locale/județene precum și grilele de salarizare pentru întreg personalul care deservește activitatea sportivă. Nu se includ de asemenea cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile”.
Acum, acest procent a dispărut din noul proiect de lege.
UDMR a criticat dur această prevedere, spunând că încalcă autonomia locală și decizia autorităților locale.
În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme.
Astfel, sponsorizările oferite de companii vor fi scăzute din impozitul minim datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
- valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;
- valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit.
Consiliul Economic dă de pământ cu noile măsuri
Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, a emis aviz nefavorabil la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare în România pe termen lung pe care Executivul urma să îşi asume răspunderea în Legislativ.
CES motivează că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare”.
„Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecte 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat. Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru”, arată documentul CES.
De asemenea, „mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal”.
Restricţiile referitoare la facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii sunt nejustificate, mai argumentează reprezentanţii CES.
„Guvernul nu ţine cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenţi economici, iar premisa de la care porneşte fundamentarea creşterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor”, mai arată sursa citată.
USR merge la Curtea Constituţională
Liderul USR Cătălin Drulă a declarat ieri că partidul său va ataca la Curtea Constituţională pachetul fiscal pregătit de Executiv, el arătând că „este măsura efectivă şi eficientă de a-l stopa” şi speră că „se mai găseşte raţiune şi patriotism la CCR”. Drulă a precizat că moţiunea de cenzură, fără PNL, pe matematica parlamentară actuală nu are cum să treacă.
