După ce ne-a tot amenințat cu reforme fiscale și noi măsuri menite să reducă deficitul bugetar, Guvernul s-a îndurat să le facă publice. Proiectul de lege a fost ținut o perioadă la secret, astfel că au circulat tot felul de zvonuri, dar premierul Marcel Ciolacu ne-a asigurat că nu e cazul să ne facem griji, deoarece Guvernul pe care-l conduce își asumă răspunderea. E dificil de înțeles treaba cu asumarea, deoarece noul USL dispune de o majoritate confortabilă în Parlament. Aparent, singura explicație plauzibilă e că „reformele” nu mai suferă amânare. Însă, la o analiză mai atentă, care ține cont de metehnele politicienilor români, e dificil de trecut cu vederea dorința lui Marcel de a băga PSD în opoziție. Acolo se simt pesediștii cel mai bine când numărătoarea inversă până la alegeri scade sub un an de zile. Aceasta este strategia cu care PSD a tot atacat alegerile și nu se poate spune că nu a funcționat.
Deși inițial era vorba despre măsuri mult mai dure, care ar fi dus la desființarea micilor afaceri, în proiectul de lege s-a renunțat la cota unică de TVA, la impozitul de 16% pe profit dacă rata de rentabilitate este peste 30% (de unde așa minuni în România?). S-au eliminat o serie de facilități fiscale pentru IT, agricultură, construcții și industria alimentară. Băncile vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri, ceea ce va scumpi creditele și va prăbuși dobânzile la depozite; acele dobânzi din care statul își trage impozit, ce dacă la final, după ce se scad comisioanele și taxele cetățeanul rămâne cu mai puțini bani? Indiferent pe cine taxează statul, tot contribuabilul este cel care plătește.
Chiar dacă a amenințat cu reforme dure în sistemul bugetar, se pare că minunea asta este lăsată în seama guvernărilor din viitorul îndepărtat. În timp ce Marcel vorbea despre desființarea posturilor neocupate, prin instituții se angaja în draci, să nu cumva să se piardă posturile de șefi. Nicio vorbă despre pensii speciale; au fost lăsate în grija lui Rareș Bogdan. Papagalache a promis ceva și nu e bine să te bagi pe tarlaua lui.
Măsurile fiscale nu vor acoperi gaura din buget. Încasările prognozate nu sunt foarte grozave, dar vor lovi tot în mediul privat. Deficitul va crește, nu e greu de anticipat, iar visteria statului va cere bani de la mediul de afaceri. Ca un adevărat proroc al Apocalipsei, Marcel a făcut o previziune: „Nu putem să fim o țară paradis fiscal, dar cu cheltuieli de stat social”. Așa vede Ciolacu mediul de afaceri din România, ca un paradis fiscal. Ciolacu, cel care atrăgea atenția că în Germania impozitul de dividende este mult mai substanțial ca în România și, de vreme ce suntem în Europa, ar trebui să ne aliniem Europei. Începem cu nivelul taxelor și impozitelor; nivelul de viață, infrastructura, educația și sănătatea pot să mai aștepte.
Afirmația lui Ciolacu anunță apocalipsa fiscală. Indiferent dacă guvernul Ciolacu va fi demis prin moțiune – deocamdată nu se aude nimic concret de așa ceva; se pare că cineva și-a învățat lecția – sau își va asuma răspunderea pe pachetul de „reforme”, tot cetățeanul onest va plăti costurile deșănțate ale guvernărilor iresponsabile. Cei de la butoane vor reveni cu legi botezate pompos reforme și vor spolia mediul privat. Ne vor jupui nu de șapte piei, ci de zece sau chiar douăzeci și asta doar să aibă cu ce să plătească pensii speciale, sinecuri și salarii pentru bugetarii de partid, ăia care nu știu să facă nimic și fac ceea ce știu, dar sunt angajați la stat. Vor da cu piciorul banilor europeni și ne vor asigura că ne descurcăm și fără în timp ce vor crește redevențele mai ceva ca pe vremea fanarioților. Asta în condițiile în care deficitul bugetar e simplu de rezolvat. Desființarea instituțiilor inutile, reducerea numărului de directori și de șefi, eficientizarea muncii pălmașilor și, desigur, trebuie după la capăt promisiunea lui Rareș Bogdan. Se pare că omul a lăsat eliminarea pensiilor speciale pentru noua campanie electorală.
În campania electorală ne-au promis raiul pe pământ. Deocamdată ne oferă doar Apocalipsa. Atât s-a putut…
