Guvernul a publicat măsurile fiscale, care conţin o mulţime de taxe şi impozite care lovesc mediul privat, dar şi creşteri de TVA care afectează direct populaţia.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.
Principalele prevederi:
– Impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă.
-Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
-Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.
-Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
-Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară.
-Actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere.
-Condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitează nivelul sporurilor.
-Se majorează acciza la alcool şi tutun
-Crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%.
-De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.
Măsuri vagi pentru economii în sistemul bugetar
Măsurile pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice sunt interpretabile şi foarte multe nu au termene clare.
Astfel, în vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:
– Diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
– Desfiinţarea posturilor vacante;
– Desfiinţarea funcţiei de şef birou;
– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală;
-Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe:
- a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuţie; b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuţie; c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuţie.
– Diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
– Limitarea funcţiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administraţia locală ( cele ale demnitarilor din administraţia centrală au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
-Numărul posturilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi funcţii asimilate, se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 30%.
-Numărul posturilor de consilieri ai şefilor de instituţii de la nivel central, dar şi ai celor din cadrul autorităţilor locale, se reduce cu 50%.
-Posturile neocupate din administraţie se desfiinţează. Cu următoarele excepţii: posturi temporar vacante ca urmare a unor suspendări, posturi pentru care se desfăşoară proceduri de concurs sau au fost anunţate rezultate, posturile înfiinţate prin decizie a Guvernului, precum şi posturile unice.
– Acordarea voucherelor de vacanţă numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
– Acordarea indemnizaţiei de hrană numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
– Limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei;
– Achiziţia de aparate de telefonie mobilă în entităţile publice nu poate depăşi 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziţionat. Se aplică şi companiilor de stat. Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă; (proiectul iniţial prevedea 50 de lei) Eventualele depăşiri ale costului de achiziţie pentru telefoane sau ale costurilor cu abonamentele lunare sunt suportate de personalul beneficiar.
– Tarifele, taxele şi redevenţele miniere se indexează anual cu indicele preţului de consum.
Care sunt paşii pentru ca proiectul să devină lege
Guvernul Ciolacu a pus ieri în dezbatere publică proiectul de lege care conține măsurile fiscale și reforma în administrație, urmând ca înainte de 1 octombrie să își asume răspunderea în fața Parlamentului. Dacă o eventuală moțiune de cenzură trece, guvernul e demis. Dacă opoziția nu depune moțiune de cenzură sau moțiunea nu trece la vot, pachetul de măsuri fiscale intră imediat în vigoare.
Iată pașii pe care îi vor urma guvernul și coaliția PSD-PNL, potrivit informațiilor G4Media:
-Marți, 19 septembrie: Au fost deja consultările cu UDMR și grupul minorităților, urmează întâlniri cu Asociația Municipiilor, Uniunea Consiliilor Județene
-Miercuri, 20 septembrie: Consiliul Tripartit (întâlnire cu patronatele și sindicatele)
-Miercuri, 20 septembrie: Ședință de guvern în care va fi citit proiectul în primă lectură
-Vineri, 22 septembrie: Finalul procedurii de avizare interministerială
-Luni, 25 septembrie (cel mai posibil): Adoptare în ședință de guvern și transmitere către Parlament. Este posibil totuşi ca acest program să sufere modificări în funcție de reacțiile și evenimentele politice.
